Liderii partidelor de Opoziție își maximizează cerințele pentru a susține Guvernul care se conturează în jurul PNL. PMP vrea să intre la guvernare și vizează două portofolii. USR, UDMR, Pro România și ALDE nu vor să intre și pun condiții pentru a susține viitorul Executiv în Parlament. PSD a anunțat că nu va vota Guvernul, chiar dacă lidera partidului Viorica Dăncilă spunea că nu se va opune formulei propusă de liberali. Sociologul Bruno Ștefan a explicat, ieri, pentru Evenimentul zilei, tabloul politic al zilei

Președintele Biroului de Cercetări Sociale, Bruno Ștefan, spune că nu există, la această oră, niciun interes pentru menținerea crizei și pentru amplificarea degringoladei.

De aceea, spune sociologul, condițiile puse de liderii partidelor de Opoziție sunt doar un joc de imagine și, desigur, o încercare de a demonstra că au forță, în cazul în care doleanțele lor vor fi luate în considerare. BCS a început, chiar sâmbătă, prima zi a campaniei electorale, un sondaj de opinie ale cărui rezultate parțiale l-au uimit și pe el: creșterea moderată a lui Iohannis și explozia USR, care înseamnă noroc sau abilitatea de a trage spuza pe turta lor.

UDMR, cu gândul la alegerile locale

Liderii UDMR nu sunt dispuși să acorde un cec în alb unui guvern PNL. Pe lângă solicitările legate de elaborarea bugetului pentru anul viitor, renunțarea la ordonanțele de urgență, Kelemen Hunor este cu gândul la alegerile locale: el nu vrea ca alegerea primarilor și președinților de Consilii Județene să aibă loc în două tururi. În localitățile unde populația este majoritar maghiară candidații lor câștigă sigur din primul tur deoarece românii au mai mulți candidați.

USR nu renunță la anticipate

Președintele USR Dan Barna a anunțat că renunță la ideea alegerilor anticipate, dar are un pachet de patru condiții pentru a susține Guvernul de tranziție: votarea inițiativei Fără penali în funcții publice, modificarea legislației electorale în sensul alegerii primarilor în două tururi, consultarea Parlamentului în legătură cu viitorul comisar european și desființarea recursului compensatoriu.

În ciuda faptului că Barna a fost mai mult plecat prin lume decât în Parlament, sondajul făcut de BCS arată că USR, prăbușită după euroalegeri în ciuda scorului nesperat de bun, s-a ridicat din nou în Capitală. USR a reușit să-și adjudece mare parte a succesului moțiunii, spune Bruno Ștefan. În aceste condiții, USR joacă foarte dur cu președintele Klaus Iohannis. Barna va veni cu un calendar pentru alegerile anticipate. Potrivit sociologului, alegerile anticipate ar putea fi declanșate și anul viitor, înainte sau în același timp cu alegerile locale.

PMP vrea un minister special

Europarlamentarul Traian Băsescu a anunțat că printre condițiile puse de PMP se numără și înființarea unui minister care să se ocupe de unirea României cu Republica Moldova. Celelalte două condiții se referă la alegerea primarilor din două tururi și reducerea numărului de parlamentari la 300.

Indiferența lui Ponta

Spre deosebire de Victor Ponta care a anunțat că partidul său, Pro România, nu pune condiții pentru votarea Guvernului, Călin Popescu Tăriceanu are propria agendă.

Ei solicită adoptarea mai multor măsuri de natură economică, rediscutarea Ordonanței 114, și menținerea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

PSD nu va susține în Parlament un viitor guvern PNL, au anunțat pe rând, purtătorul de cuvânt al partidului, Valeriu Steriu și președintele Camerei Deputaților Marcel Ciolacu. Mai mult, PSD nu promite că va asigura cvorumul când Executivul va fi votat în Parlament.

Lista lui Orban

Bruno Ștefan spune că Ludovic Orban va fi nu doar premierul desemnat de președintele Klaus Iohannis, ci și prim-ministrul viitorului Cabinet. Liderul liberal nu a anunțat lista miniștrilor. Potrivit unor surse politice, există două-trei nume pentru fiecare portofoliu, dar titularii se vor ști doar după discuția, care are loc astăzi, cu Klaus Iohannis.

Lista cu posibilele noinalizări cu care Ludovic Orban merge la Cotroceni: Ministerul Finanţelor Publice: Florin Cîţu sau un technocrat; Ministerul Economiei: Virgil Popescu; Ministerul Afacerilor Interne: Ion Ştefan, Marcel Vela, Victor Paul Dobre; Ministerul Apărării Naţionale: Nicolae Ciucă, Ovidiu Raeţchi; Ministerul Transporturilor: Lucian Bode, Mihai Răzvan Ungureanu; Ministerul Muncii: Dan Vîlceanu, Violeta Alexandru, Cristian Buşoi; Ministerul Agriculturii: Nicolae Giugea, Emil Dumitru, Nini Săpunaru; Ministerul Educaţiei: Marilen Pirtea, Monica Anisie; Ministerul Dezvoltării: Robert Sighiartău; Ministerul Culturii: Sergiu Nistor, Florica Cherecheş; Ministerul Afacerilor Externe: Bogdan Aurescu La ministerele Justiţiei şi al Afacerilor Externe decizia ar urma să fie luată de Klaus Iohannis. Este foarte posibil ca aici să fie numiți specialiști tehnocrați, apropiați ai PNL.