Negocierile dintre Kosovo și Serbia, desfășurate sub egida autorităților europene de la Bruxelles-ului se află, în acest moment, în impas.

În marja unui summit al Uniunii Europene, la Bruxelles, premierul kosovar, Albin Kurti, și președintele sîrb, Aleksandar Vucic, au început discuții separate cu oficiali europeni pentru a reduce tensiunile dintre cele două țări.

Dar „părțile nu erau pregătite să se înţeleagă”, a regretat joi Josep Borrell, șeful diplomației europene, citat de France24.

Un prim eșec al negocierilor Kosovo - Serbia

Liderii europeni nu au reușit, joi, 26 octombrie, să-i convingă pe premierul kosovar, Albin Kurti, și pe președintele sîrb, Aleksandar Vucic, să ajungă la un acord care să reducă tensiunile dintre statele vecine, a anunțat șeful diplomației europene, Josep Borrell.

Cei doi lideri au purtat discuții separate cu oficiali europeni, printre care președintele francez, Emmanuel Macron, cancelarul german, Olaf Scholz, și şefa guvernului italian, Giorgia Meloni, în marja unui summit al UE la Bruxelles.

A fost făcută o propunere privind crearea unei asociații a municipalităților sârbe din nordul Kosovo, solicitată de Belgrad. Partea kosovară cere, înainte de orice negocieri, recunoașterea independenței Kosovo de către Serbia.

„Impas”

„Din păcate, părțile nu erau pregătite să se înţeleagă”, şi-a exprimat regretul Josep Borrell, explicând că „ce condiții pune fiecare parte nu sunt acceptabile pentru cealaltă”.

„Suntem foarte îngrijorați de impasul din procesul de normalizare dintre Kosovo și Serbia”, a comentat înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe.

Sârbii și kosovarii s-au învinuit reciproc pentru eșecul negocierilor.

„În ciuda ofertei generoase a primului ministru Kurti, președintele sîrb Vucic a refuzat să semneze un acord cu Kosovo”, a declarat biroul liderului kosovar.

„Sunt gata să semnez tot ce doriți, cu excepția prezenței Kosovo la ONU și a chestiunii independenței Kosovo”, a declarat Aleksandar Vucic.

Kosovo și Serbia, conflict vechi

De la război, care a luat sfârşit în 1999 cu bombardamentele NATO, relațiile dintre Pristina și Belgrad trec din criză în criză. Serbia refuză să recunoască independența proclamată în 2008 de fosta sa provincie, ai cărei 1,8 milioane de locuitori, în mare parte de origine albaneză, includ o comunitate sârbă de aproximativ 120.000 de oameni, care trăiește în principal în nordul Kosovo.

Bruxelles, care conduce negocierile dificile dintre părți încă din 2011, a anunțat în martie că cele două părți au convenit asupra unui plan de normalizare a relațiilor, dar nu s-au înregistrat progrese de atunci.

După o vară relativ calmă, tensiunile au crescut foarte mult la sfârșitul lunii septembrie, când un ofițer de poliție kosovar a fost ucis de un comando compus din sârbi kosovari. Descoperirea unui arsenal de război a sporit mânia Pristinei – care acuză deschis Serbia că se află în spatele atacului. O anchetă este în curs.

(Traducere: Gabriela Sîrbu, RADOR RADIO ROMÂNIA)