Actualitate
Neelie Kroes: Este inacceptabil ca în România, 54% din populaţie să nu aibă acces la Internet
Mai mult de jumătate din populaţia României nu are acces la serviciile de Internet, ceea ce este "inacceptabil", a declarat, astăzi, în cadrul unui forum de specialitate, Neelie Kroes, vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil cu Agenda Digitală.
"Trebuie să faceţi multe domnule ministru şi este foarte important ca cei mai mulţi cetăţeni să beneficieze de serviciile de Internet. La ora actuală, 26% din populaţia Europei nu beneficiază de conexiune la Internet, în timp ce în România 54% din populaţie nu are acces la acest serviciu, ceea ce este un lucru inacceptabil. Trebuie să ne concentrăm pe rezolvarea acestei probleme", a afirmat Kroes. Oficialul european a menţionat că este nevoie la nivel european de o interoperabilitate între state şi guverne. "Nu este vorba numai despre strategii sau despre agenda digitală, ci despre o dezvoltare a tehnologiilor pentru a fi oferite cetăţenilor întregii Europe. Avem nevoie de interoperabilitate între Bruxelles şi celelalte state, dar şi între guvernele europene. Internetul a schimbat nu numai regulile economice europene, ci şi managementul. Mai sunt încă multe făcut pentru a deveni competitivi", a subliniat Neelie Kroes. 47% nu au utilizat niciodată Internetul La jumătatea lunii martie a.c., un studiu realizat de The Gallup Organization România, la cererea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), arată că majoritatea gospodăriilor româneşti (56%) nu dispune de acces la Internet, în timp ce, dintre cele care beneficiază de acces, cele mai multe (39%) folosesc reţeaua de telefonie fixă. Utilizarea accesului mobil şi a accesului combinat, fix-mobil, ocupă poziţii de nişă din acest punct de vedere - 2% şi, respectiv 3%. Potrivit cercetării, aproape jumătate dintre repondenţi (47%) nu au utilizat niciodată Internetul, în timp ce majoritatea consistentă a celor care au utilizat internetul au făcut-o recent, în ultimele trei luni (47%). Principalul loc de accesare a Internetului este acasă (42%), locul de muncă sau şcoala reprezentând locaţia secundară pentru 16% dintre respondenţi. Telefonul mobil/laptopul şi Internet café-urile constituie modalităţi periferice de accesare a Internetului (3%), fiind, surprinzător, plasate semnificativ în urma prietenilor şi cunoştinţelor. Cei mai importanţi furnizori de Internet pentru conexiunile fixe sunt RCS & RDS (45%), Clicknet-Romtelecom (24%) şi UPC (12%), în timp ce conexiunile mobile sunt furnizate preponderent de către Orange (45%), Vodafone (33%), Zapp (6%) şi RCS & RDS (5%). Şeful ANCOM: România, pe ultimele locuri în UE la disponibilitatea şi accesabilitatea serviciilor de Internet Pe de altă parte, Cătălin Marinescu, preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, a declarat că România se află pe ultimele locuri în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte accesabilitatea şi disponibilitatea serviciilor de Internet, deşi la calitatea serviciilor suntem printre primii. "Obiectivele Agendei Digitale sunt ambiţioase pentru Europa, dar mai ales pentru România. În ciuda faptului că în România se oferă servicii de calitate, totuşi la accesabilitate şi disponibilitate a serviciilor nu suntem pe unul dintre primele locuri. De ce? Aş spune că şi din motive istorice. Penetrarea reţelei de cupru în România este mult mai scăzută faţă de alte ţări europene. Este cumva sub jumătatea acoperirii din celelalte ţări din Uniunea Europeană. Acest lucru nu poate fi corectat peste noapte şi poate fi făcut prin două modalităţi: printr-o utilizare eficientă a spectrului radio şi prin dezvoltarea de reţele alternative şi în special de reţele de fibră optică", a explicat Marinescu. Potrivit oficialului, "implementarea Agendei Digitale pentru Europa este importantă nu numai pentru dezvoltarea sectorului comunicaţiilor, ci şi pentru faptul că facilitează dezvoltarea economică, facilitează creşterea competitivităţii şi ajută ţările Uniunii Europene să concureze pe pieţele internaţionale cu celelalte mari puteri". "Aş spune că provocarea cea mai mare pentru Comisia Europeană este ca atingerea obiectivelor să se facă în ţările care sunt mai slab dezvoltate din punct de vedere economic şi nu în ţările care deja au şi-au atins o parte din obiectivele propuse. La finele anului trecut, existau trei milioane de conexiuni la punct fix în România şi şase milioane de conexiuni la punct mobil. Este un semn că lucrurile se mişcă în România", a adăugat Cătălin Marinescu. Valerian Vreme: Agenda Digitală a României va fi aprobată în toamnă Agenda Digitală a României, document lansat astăzi la Bucureşti, va fi aprobată prin Hotărâre de Guvern în toamna acestui an, a declarat ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Valerian Vreme. "Noi am lansat astăzi Agenda Digitală şi vorbim despre strategia de informatizare. Practic, în Agenda Digitală avem prinse toate acţiunile pe cei şapte piloni, pe care le punem în consultare publică. Documentul va fi postat pe site-ul ministerului săptămâna viitoare. În privinţa Agendei Digitale, noi vom veni şi cu o Hotărâre de Guvern, undeva după 1 septembrie, după perioada de consultare din vară. Hotărârea de Guvern va face referire la aprobarea Agendei Digitale pentru România. Agenda Digitală este proiecţia Agendei Digitale europene. Indiferent care vine după mine ca ministru nu poate schimba nimic. În cazul strategiei mai poţi să ajustezi acţiunile în privinţa termenelor etc.", a precizat ministrul comunicaţiilor. Întrebat de câţi bani are nevoie România pentru a pune în aplicare Agenda Digitală, şeful MCSI a evitat să înainteze o sumă, dar a menţionat că orice firmă autohtonă poate accesa bani europeni dacă vrea să contribuie la procesul de informatizare. "Nu-mi cereţi să vă spun iar vreo 500 de milioane de euro că, pe urmă, luni de zile vorbim numai despre asta. Legat de Agenda Digitală a României nu deţin estimări despre cât ar însemna asta în bani şi cred că nimeni nu poate să o facă. În cadrul strategiei avem dead-line-uri foarte clare pe acţiuni. De ce vă duceţi tot timpul cu gândirea la nivelul de obiect? Suma totală este propusă la nivel european, iar orice firmă din România care vrea să contribuie la informatizare poate merge să acceseze bani europeni. Acţiunea o coordonăm noi (MCSI - n.r.) la nivel unitar, dar ea se desfăşoară la instituţia statului beneficiară. Nu încercaţi să vă imaginaţi că informatizarea în România se face dintr-un centru mare de calcul care are bani şi face o informatizare", a subliniat Valerian Vreme. La finele lunii mai, un raport publicat de Comisia Europeană, ce indică nivelul performanţei UE şi a statelor membre cu privire la realizarea obiectivelor convenite ale Agendei digitale pentru Europa, arăta faptul că progresele înregistrate în cursul primului an al Agendei Digitale Europa 2020 au fost satisfăcătoare, în special în ceea ce priveşte utilizarea Internetului, unde era consemnat un procentaj de 65% din populaţia UE. Totodată, potrivit documentului, s-au înregistrat evoluţii dezamăgitoare în unele sectoare, în special în privinţa extinderii noilor reţele ultrarapide de bandă largă - unul dintre principalele obiective ale Agendei digitale, dar şi anumite progrese în actualizarea reţelelor de cablu şi de cupru existente. Prin Agenda Digitală, Uniunea Europeană s-a angajat să realizeze 101 acţiuni specifice (78 dintre acestea, dintre care 31 sunt propuneri legislative, urmând să fie realizate de Comisie, iar 23 de către statele membre) care vor impulsiona investiţiile în tehnologiile digitale şi utilizarea acestora. În general, s-au realizat progrese destul de importante în ceea ce priveşte implementarea celor 101 acţiuni prevăzute de Agenda Digitală, aproximativ 10% dintre acestea fiind finalizate, 80% în derulare, iar restul de 10% amânate. Raportul CE relevă faptul că, în ceea ce priveşte investiţiile publice în cercetare şi dezvoltare în domeniul TIC, cheltuielile efectuate de autorităţile publice nu au depăşit plafonul de bază de 5,7 miliarde euro stabilit pentru anul trecut. Pentru realizarea obiectivului de dublare a plafonului (11 miliarde euro până în 2020), va fi necesară o creştere anuală de 6%. Vreme: Până în 2015, peste 90% din "zonele albe" vor fi conectate la Internet Ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, Valerian Vreme, a dat asigurări că în maxim patru ani peste 90% din zonele în care la ora actuală nu există conexiune la Internet vor fi acoperite cu astfel de servicii. "Agenda Digitală prinde contur. Pot spune că acum nu suntem singuri, dar depinde de noi cum facem domeniul cunoscut şi cum îi implicăm pe ceilalţi. România se află pe locul 7 în topul mondial al tehnologiilor viitorului. De asemenea, ocupăm locul 16 la conexiunile la Internet broadband, iar în ultimul an conexiunile la Internet în bandă largă au crescut cu 6%, dar nu este de ajuns. Acoperirea a 90% din cele peste 3.600 de zone albe va fi realizată până în anul 2015", a menţionat ministrul Comunicaţiilor. Vicepreşedintele Comisiei Europene responsabil pentru agenda digitală, Neelie Kroes, efectuează astăzi o vizită oficială în România, prilej cu care va avea întâlniri cu preşedintele României, Traian Băsescu, cu premierul Emil Boc, precum şi cu alţi reprezentanţi ai Guvernului României, respectiv cu ministrul comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, Valerian Vreme, şi cu preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), Cătălin Marinescu, informează site-ul Comisiei Europene. Pe agenda oficialului european este inclusă şi participarea la prima ediţie a conferinţei dedicate unei Agende Digitale pentru România, la care vor lua parte reprezentanţi ai autorităţilor naţionale relevante şi ai părţilor interesate din domeniu.
CITIŢI ŞI:
Băsescu: Am luat măsuri pentru combaterea crizei înaintea altor țări, dar nu recunoaște nimeni asta
Recomandările noastre
