Japonia se confruntă cu o uriașă criză de sănătate mentală pe fondul epidemiei de COVID-19, înregistrându-se un val de sinucideri.

Agenția Națională de Poliție din Japonia a anunțat că numai în luna octombrie numărul sinuciderilor a fost de 2.153, de la începutul anului luându-și viața peste 17.000 de persoane, informează canalul Fox News.

Prin comparație, în Japonia au murit de COVID-19 mai puțin de 2.000 de persoane în tot anul 2020.

Experții afirmă că pandemia a exacerbat problemele de sănătate mentală din cauza carantinelor prelungite, a izolărilor de ceilalți membri ai familiei, a șomajului și a celorlalte griji financiare.

„Trebuie să privim realitatea cu seriozitate”, a declarat săptămâna aceasta purtătorul de cuvânt al guvernului, Katsunobu Kato, anunțând noi măsuri pentru ajutorarea oamenilor prin intermediul unor linii telefonice speciale și al rețelelor de socializare.

Femeile sunt mai afectate

Japonia este în mod tradițional una dintre țările cu cele mai mari rate ale sinuciderii de pe glob, însă cifrele începuseră să scadă. Până când a apărut pandemia de COVID-19.

Octombrie este a patra lună în care sinuciderile au înregitrat o creștere, după apariția coronavirusului.

Femeile nipone au fost mai afectate de depresia COVID decât bărbații, rata de sinucidere înregistrată în rândul lor crescând în luna octombrie cu 80%.

Autoritățile japoneze au sporit fondurile destinate măsurilor de prevenire a sinuciderilor cu încă 10 milioane de dolari, față de bugetul inițial care era de 24 milioane de dolari.

Specialiștii au avertizat

Încă de la începutul pandemiei și de la instituirea măsurilor drastice de limitare a libertății de mișcare și de izolare, specialiștii au avertizat asupra consecințelor dezastruoase pe care acestea le vor avea asupra stării de sănătate mentală a populației.

„Efectele secundare ale distanțării sociale pot spori riscul de suicid”, avertizau oamenii de știință încă din 10 aprilie, într-un articol publicat American Medical Association. „Este important să privim schimbările prin prisma unei varietăți de factori de risc economici, psihosociali și legați de sănătate.”

În mod deosebit, experții atrăgeau atenția încă de atunci că izolarea forțată ar putea reprezenta „furtuna perfectă” pentru sinucideri.