O depreciere de amploare a leului ar îngenunchea economia doar dacă s-ar produce rapid. În etape însă, putem suporta aproape oricât.

Noul maxim istoric marcat de euro în raport cu leul le dă din nou bătăi de cap multor români, iar întrebarea care revine în atenţie este: "Care e limita pe care o poate suporta economia?"

Un lucru important, când vine vorba de acest subiect, este cât de repede ar putea să se deprecieze leul. "Trebuie să stabilim şi un calendar când discutăm despre curs. Dacă de la 3,6 lei euro ar fi sărit rapid la 4,4 lei, efectul era dramatic. Faptul că acest lucru s-a întâmplat într-un interval atât de lung a făcut ca majoritatea agenţilor economici să se ajusteze", spune analistul economic Aurelian Dochia. "Nu mă aştept la o depreciere atât de bruscă încât să nu se poată ajusta în continuare. Cea mai dificilă ajustare va fi însă pentru românii cu credite în valută, care au salarii în lei, independente de evoluţia cursului", afirmă Dochia. Numărul şi suma creditelor neperformante au crescut în mod constant de la începutul crizei, un factor determinant fiind creşterea cursului valutar al euro şi al francului elveţian. Creditele în valută vor avea din nou de suferit după acest "puseu de creştere" al euro, mărindu-se numărul celor care nu vor mai putea plăti ratele. De asemenea, şi cei care îşi vor putea plăti ratele în continuare vor avea mai puţini bani în buzunar pentru consum, un efect negativ care se va transmite, cu o intensitate mai mare sau mai mică, asupra creşterii economice.

Ce ar putea urma?

Efectul asupra băncilor poate merge de la scăderea profitului sau trecerea pe pierdere până la nevoia de recapitalizare sau, în cazuri extreme, falimentul. La testele de stres ale BNR din 2009, scenariul în care euro ar fi crescut până la circa 4,4 lei, iar economia s-ar fi contractat cu 4% în 2009 a relevat necesitatea unei recapitalizări totale de un miliard de euro pentru un număr de 12 bănci. De atunci băncile au luat măsuri de precauţie, iar în 2011 viceguvernatorul BNR Cristian Popa declara că şi în cazul materializării unui risc, media indicatorilor relevanţi pentru solvabilitatea băncilor ar rămâne peste nivelul minim cerut de instituţie. Printre cei împrumutaţi în euro se numără şi statul. Ponderea datoriei guvernamentale în valută este de aproape 50% din total, iar în 2012 statul are de plătit echivalentul a 11,3 miliarde de lei în valută, potrivit unui raport din luna februarie al Ministerului de Finanţe. Aprecierea de la 4,35 la 4,4265 de lei a monedei unice europene a produs deja o creştere cu circa 200 de milioane de lei a sumei de plată, cam o treime din banii necesari în acest an pentru rambursarea CASS către pensionari.

Un alt efect al deprecierii leului este scăderea puterii de cumpărare. Multe preţuri sunt exprimate în euro (facturi ale unor servicii, dar şi multe produse locale), iar economia are o dependenţă ridicată faţă de importuri, care la rândul lor sunt plătite în valută. Scăderea puterii de cumpărare a populaţiei, combinată cu creşterea cursului euro, a provocat în anii trecuţi probleme majore unor companii, mai ales celor din domenii bazate pe importuri (vânzări de electronice şi electrocasnice, dealeri de autoturisme etc.), ducând inclusiv la insolvenţă în unele cazuri.

La ce ajută deprecierea leului

Nu toată lumea vede în aprecierea euro un lucru rău. Analistul economic Ilie Şerbănescu consideră chiar că această evoluţie ajută economia, care de trei ani implodează din cauza cursului valutar nesustenabil. "Domnul Isărescu l-a găsit pe domnul Boc şi i-a transmis povara ajustării dezechilibrelor, însă dezechilibrele din partea monetară sunt cauza nesustenabilităţii cursului valutar. Băncile şi debitorii acestora au creat nesustenabilitatea, iar acum cursul se pune de acord cu fundamentele economice", este de părere Şerbănescu.

"Ţinerea artificială a cursului sugrumă economia, de-abia acum aceasta va putea să respire, nu va mai fi sufocată. Nu va curge lapte şi miere, deoarece răul a fost făcut de acum trei ani, dar mai mare nenorocire decât este deja, e puţin probabil", completează acesta.

4,4265 lei este maximul atins de euro la cursul oficial al BNR de vineri, 11 mai

BNR, neutră în jocul valutar

Banca Naţională nu a dat până acum vreun semn că ar fi împotriva aprecierii euro. "BNR nu are o ţintă de curs, singura ţintă este legată de evoluţia preţurilor. Pe piaţa valutară urmărim stabilitatea acesteia. Cursul este flotant, chiar dacă e o flotare controlată", spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. "Intervenţiile în piaţă nu se fac decât pentru a asigura stabilitatea sau pentru a controla o apreciere sau depreciere excesivă", a asigurat acesta, subliniind şi că veştile din afara ţării au determinat aprecierea recentă a euro.