Din ce în ce mai mulți tineri din actuala generație se declară dezamăgiți și deziluzionați de sistemul democratic, în comparație cu părinții sau bunicii lor.
O cercetare realizată la nivelul Universității Cambridge arată că tinerii sunt mai puțin satisfăcuți de democrație și mai dezamăgiți de acest sistem de guvernare, decât în orice altă perioadă a ultimului secol. Aceste sentimente sunt întâlnite mai ales în rândul tinerilor din Europa, America de Nord, Africa şi Australia, după cum relatează Reuters.
„Milenialii”, așa cum sunt cunoscuţi tinerii născuţi între anii 1981 şi 1996, sunt mai deziluzionaţi decât părinții lor din generaţia X, născută între 1965 şi 1981, decât aşa-numiţii „Baby Boomers”, cei care au venit pe lume imediat după cel de-al doilea Război Mondial, între 1944 şi 1964, ori decât generaţia interbelică (1918-1943).
„La nivel global, generaţiile mai tinere nu sunt doar mai nesatisfăcute de performanţa democratică decât vârstnicii, ci şi mai nemulţumite decât generaţiile anterioare în etape similare de viaţă”, au constatat autorii cercetării.
Conform sursei citate, tabloul este pesimist în Statele Unite, Brazilia, Mexic, Africa de Sud, Franţa, Australia şi Marea Britanie.
Pe de altă parte, nivelul de satisfacţie al tinerilor a crescut în state precum Germania, Coreea de Sud şi în multe dintre ţările central şi est-europene care au ieșit din comunism.
Autorii cercetării consideră că principala cauză a dezamăgirii tinerilor faţă de democraţie este inegalitatea de avere şi venituri. În acest sens, raportul, citează statistici care arată că „milenialii” reprezintă, numeric, circa un sfert din populaţia Statelor Unite și dețin doar 3% din averea totală. Aceasta în vreme ce, la aceeaşi vârstă, generaţia Baby Boomer deţinea 21% din avere.
În concluzie, autorii cercetării sugerează că presiunea pe care populismul o exercită asupra politicii mainstream ar putea avea ca efect creșterea angajamentului democratic. Astfel, partidele și liderii de orientare moderată ar putea inversa tendința de declin promovând o politică orientată spre valorile democratice
Studiul citat a fost realizat de Centrul pentru Viitorul Democraţiei al Universităţii Cambridge și are la bază informații și date culese de la peste 4,8 milioane de respondenţi din 160 de ţări, între 1973 şi 2000.