Multe a pierdut România în ultimii ani, mai nou și speranța de viață.
UPDATE: Ministrul Sănătății, Victor Costache, a reacționat, joi, la concluziile dezastruoase privind sistemul de sănătate din România prezentate în raportul "Starea Sănătății în Uniunea Europeană", publicat de Comisia Europeană.
Victor Costache mai spune că "în data de 9 decembrie voi fi la Bruxellles, unde mă voi întâlni cu miniștri Sănătății și noul Comisar european pentru Sănătate în cadrul Consiliului ministerial "Ocuparea Forţei de Muncă, Politică Socială, Sănătate şi Protecţia Consumatorilor"(EPSCO)- componenta de sănătate publică și unde vom avea discuții inclusiv despre Raportul privind Starea Sănătății în UE."
Raportat la nivelul Uniunii Europene, speranţa de viaţă în România este printre cele mai scăzute, cu aproape şase ani sub media UE, arată un raport al Comisiei Europene privind sănătatea, preluat de Agerpres.
Factorii de risc comportamentali rămân unt larg răspândiţi şi constituie o ameninţare gravă la adresa sănătăţii populaţiei, alimentaţia deficitară şi lipsa activităţii fizice reprezentând o preocupare majoră. Comisia Europeană atrage atenţia că, deşi rata obezităţii la adulţi este printre cele mai scăzute din UE, cea în rândul copiilor a crescut semnificativ în ultimii ani.
În plus, peste 30% dintre bărbaţi fumează, iar fumatul regulat în rândul adolescenţilor este și el la un nivel ridicat. La fel și consumul de alcool!
Mortalitatea evitabilă ridicată şi numărul mare de decese din cauze care pot fi tratate indică faptul că trebuie îmbunătăţit modul de abordare a factorilor de risc şi că ar trebui sporită eficacitatea serviciilor de asistenţă medicală. În România, speranţa de viaţă la naştere variază substanţial în funcţie de gen şi de educaţie. De exemplu, bărbaţii cu cel mai înalt nivel de educaţie trăiesc cu zece ani mai mult decât cei cu cel mai mic nivel de educaţie.
Legat de cheltuielile alocate sănătăţii, acestea au atins un nivel minim istoric şi sunt mult sub nivelul celor din oricare altă ţară din UE, atât pe cap de locuitor, cât şi ca procent din PIB (5,2 % din PIB în 2017 faţă de media UE de 9,8 %). CE trage un semnal de alarmă și notează că subfinanţarea sistemului subminează capacitatea României de a răspunde nevoilor actuale ale populaţiei.
Limitate, cheltuielile din sănătate sunt direcţionate către spitale şi asistenţa medicală acordată în spitale, în timp ce asistenţa primară şi comunitară rămân în continuare subdezvoltate. Ineficienţa serviciilor de sănătate, inclusiv oferta excedentară de paturi de spital, subdezvoltarea chirurgiei ambulatorii şi integrarea deficitară a serviciilor de asistenţă accentuează această situaţie.
În domeniul sănătății, deficitul de forţă de muncă rămâne critic, numărul de medici şi de asistente medicale fiind printre cele mai scăzute din Europa. În 2018, guvernul a abordat această problemă printr-o Ordonanţă de urgenţă care prevede creşteri salariale substanţiale şi rapide, în urma căreia salariile medicilor rezidenţi din spitalele publice au crescut de peste două ori.
Pe de altă parte, mai arată raportul CE, sistemul de sănătate din România se confruntă şi cu probleme de guvernanţă. Nu există o evaluare sistematică a performanţelor şi, în general, nu există transparenţă. Se remarcă desele schimbări în structurile de conducere, cu peste 12 miniştri ai sănătăţii în numai 10 ani, precum şi schimbări frecvente de management la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate. Toate acestea subminează stabilitatea, coordonarea şi progresul reformelor, concluzionează raportul CE.