Miniștrii de externe ai țărilor NATO se vor întâlni la București la 29 și 30 noiembrie. Forumul va avea loc în Palatul Parlamentului - a doua cea mai mare clădire administrativă din lume după Pentagonul din SUA. Clădirea are 365.000 de metri pătrați, 270 de metri lungime și 86 de metri înălțime. Are 12 etaje supraterane și opt etaje subterane la o adâncime de 92 de metri, precum și un adăpost nuclear. Cladirea are 1.100 săli. Tavanul celei mai mari dintre ele, care are o suprafață de 2.200 de metri pătrați, este alunecos și un elicopter poate intra prin el.

Cel mai lung coridor din clădire are 150 de metri lungime. Aproximativ 1.000.000 de metri cubi de marmură, 550.000 de tone de ciment, aproximativ 700.000 de tone de oțel și 900.000 de metri cubi de lemn, 3.500 de tone de cristal, 200.000 de metri cubi de sticlă, 2.800 de metri pătrați de candelabre, 220.000 de metri pătrați de covoare și 3.500 de metri pătrați de piele au fost utilizați în construirea clădirii. Aproximativ 3.500 de tone de cristal au fost folosite pentru a se obține 480 de candelabre în diferitele săli. Cel mai mare dintre candelabre cântărește trei tone și are 7.000 de becuri, potrivit unui raport al Departamentului pentru Informații de Referință al BTA.

În 2008, Palatul Parlamentului a fost inclus în Cartea Recordurilor Guinness drept cea mai mare, cea mai masivă și cea mai scumpă clădire din lume. Constructia a început în 1984 din ordinul presedintelui Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. Proiectul este realizat de arhitectul român Anca Petrescu, împreună cu alți 700 de arhitecți. Ea l-a comparat cu Palatul Buckingham din Londra și cu Palatul Versailles din Franța, iar arhitecții de atunci - cu „micul Phenian”, din cauza stilului eclectic și a elementelor contradictorii, scrie pe site-ul oficial al clădirii.

Pentru a-l construi pe locul desemnat din București, 20 de biserici au fost distruse și 8 au fost mutate. Peste 57.000 de familii au fost evacuate. Peste 100.000 de muncitori au participat la construirea acestuia, dintre care 20.000 au lucrat în trei schimburi, 24 de ore pe zi.

Până în decembrie 1989, când au început protestele în masă în România și președintele Nicolae Ceaușescu a fost înlăturat de la putere pe 22 decembrie, clădirea era finalizată în proporție de 90%. S-a numit Casa Poporului. Din 1994, acolo era doar camera inferioară a parlamentului - Camera Deputaților. Din 2004, camera superioară a parlamentului - Senatul – este tot în această clădire. De atunci, Casa Poporului a început să se numească Palatul Parlamentului.

În perioada 2-4 aprilie 2008, în clădire a avut loc o reuniune la nivel înalt a NATO - cea mai mare de până acum din istoria Alianței datorită numărului de țări și organizații internaționale care au participat la forum - aproape 3.000 de delegați, dintre care 60 șefi de stat și de guvern, miniștri ai afacerilor externe și ai apărării. Delegația bulgară a fost condusă de premierul Serghei Stanișev. Întâlnirea a fost reflectată de aproximativ 3.500 de jurnalişti.

Subiectele de pe ordinea de zi la reuniunea NATO

Printre subiectele de pe ordinea de zi se numărau atunci misiunile NATO și în special ISAF (Forța Internațională de Asistență pentru Securitate în Afganistan) în Afganistan și KFOR în Kosovo, precum și probleme legate de terorismul cibernetic, schimbările climatice, securitatea energetică și dezvoltarea unui sistem de apărare antirachetă al NATO, inclusiv scutul antirachetă al SUA, care să acopere toate statele membre.

La întâlnirea de la București, Croația și Albania primesc invitația de a adera la NATO. Din cauza disputei nerezolvate cu Grecia asupra numelui, Republica Macedonia de atunci nu a primit o invitație de aderare și, în semn de protest, delegația țării a părăsit forumul. Atunci s-a anunțat și că Ucraina și Georgia vor deveni membre ale organizației. Este pentru prima dată în istoria Alianței când începerea iminentă a negocierilor a fost anunțată în prealabil.

În cadrul forumului s-au desfășurat și reuniuni la nivel înalt ale Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, ale Comisiei NATO - Ucraina și ale Consiliului NATO - Rusia cu participarea președintelui Rusiei, Vladimir Putin, care a participat pentru prima dată la întâlnirea la nivel înalt a Alianței.

În perioada 7-10 octombrie 2011, la Palatul Parlamentului din București a avut loc cea de-a 57-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO. La aceasta participă peste 350 de parlamentari din țările membre ale organizației, precum și delegați din țările asociate, parteneri regionali și țările observatoare. În cadrul sesiunii, Turcia, România, Polonia și Spania au anunțat că vor primi elemente ale sistemului de apărare antirachetă pe teritoriul lor.

În perioada 6-9 octombrie 2017, Parlamentul României a găzduit și cea de-a 63-a sesiune anuală a Adunării Parlamentare a NATO. La Palatul Parlamentului se reunesc delegații din peste 50 de țări - membri, membri asociați și observatori. În cadrul sesiunii au fost adoptate două rezoluții - privind stabilitatea regiunii Mării Negre și lupta împotriva dezinformarii, notează 24chasa.bg

(Traducerea Rador)