Turcia a amânat sine die o întâlnire programată la începutul lui februarie cu Suedia şi cu Finlanda pe tema procesului de aderare la NATO a celor două ţări nordice.
Turcia a stopat marţi aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, amânând sine die o întâlnire tripartită programată iniţial la începutul lui februarie şi destinată să înlăture obiecţiile Ankarei la candidatura lor.
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat luni că Suedia, deja acuzată de Turcia că adăposteşte "terorişti" kurzi, nu mai poate conta pe "sprijinul" Ankarei, după ce un militant de extrema dreaptă a ars un exemplar al Coranului la Stockholm.
O sursă diplomatică de la Ankara a precizat totuşi că nu e vorba decât de o "amânare pentru o dată ulterioară" a reuniunii.
Confruntată cu avertismentul dlui Erdogan, Finlanda a întredeschis marţi uşa unei aderări la NATO fără Suedia.
O aderare comună a celor două ţări nordice rămâne "prima opţiune", dar "trebuie, evident, să evaluăm situaţia, dacă s-a întâmplat ceva care face ca pe termen lung Suedia să nu mai poată avansa", a afirmat şeful diplomaţiei finlandeze, Pekka Haavisto, la televiziunea publică Yle.
Arderea unui Coran de către un extremist de dreapta anti-islam sâmbătă lângă ambasada Turciei în Suedia a produs vii proteste ale Ankarei - şi a mai multor capitale ale lumii musulmane - care anulase deja o vizită anunţată a ministrului suedez al apărării.
Stockholmul a deplâns un act "profund lipsit de respect" şi îşi exprimă "simpatia" pentru musulmani, subliniind că Constituţia suedeză nu permite să se interzică acest tip de comportamente, fără a stinge totuşi mânia turcă.
Aceste proteste sunt o "piedică" pentru candidaturile la NATO şi "manifestanţii se joacă cu securitatea Finlandei şi Suediei", a deplâns dl Haavisto marţi.
"Propria mea concluzie este că va fi o întârziere (pentru o aprobare turcă), care va dura cu siguranţă până la alegerile turce de la jumătatea lunii mai", a recunoscut el.
O manifestaţie prokurdă, cu multe drapele ale Partidului muncitorilor din Kurdistan (PKK) urât de Ankara, a avut loc de asemenea sâmbătă în centrul Stockholmului.
La jumătatea lui ianuarie, susţinătorul grupărilor armate kurde din Siria, comitetul Rojava, a spânzurat un manechin cu efigia lui Recep Tayyip Erdogan în faţa primăriei din Stockholm, provocând indignarea Ankarei, în ciuda condamnărilor guvernului suedez.
"Plan B"
Spre deosebire de cazul Suediei, Turcia a spus în ultimele luni că nu are o obiecţie majoră la intrarea Finlandei în NATO.
Ca toţi cei 30 de membri ai alianţei, Ankara trebuie să ratifice intrarea noului membru şi dispune de facto de un drept de veto.
Doar Turcia şi Ungaria - care afirmă că nu vrea să le blocheze - mai trebuie să ratifice cele două adeziuni.
Helsinki refuzase până acum să facă speculaţii pe o intrare fără Suedia, subliniind avantajele unei aderări comune cu vecinul său apropiat.
"Există o schimbare: de acum planurile B sunt prezentate cu glas tare", subliniază pentru AFP Matti Pesu, expert în probleme de apărare la Institutul finlandez de Afaceri Internaţionale (FIIA).
"Cred că şefii guvernului au luat în calcul mai multe scenarii, dar că până acum se estima important să se păstreze o linie unită şi că nu era neapărat înţelept să spui că Finlanda intenţionează să meargă fără Suedia", analizează el.
Ministrul suedez al afacerilor externe, Tobias Billström, a anunţat marţi presei suedeze că este "în contact cu Finlanda pentru a şti ce înseamnă asta cu adevărat".
În mai, cele două ţări nordice şi-au depus candidatura în aceeaşi zi la sediul NATO la Bruxelles, ca o consecinţă directă a invaziei ruse în Ucraina, punând capăt la decenii în afara alianţelor militare.
Finlanda, constrânsă de Moscova la o neutralitate forţată în timpul războiului rece, are o frontieră de peste 1.300 de kilometri cu Rusia, care ar mări cu atâta linia de contact dintre NATO şi Moscova.
Un protocol de acord cu Turcia a fost semnat în iunie la Madrid, dar Ankara consideră insuficiente efoturile suedeze pentru a-l respecta, lalibre.be
Traducerea