199 de ani de la nașterea lui Nicolae Bălcescu. De la societatea secretă „Dreptate, frăție”, la bancnota de 100 de lei
Editura Evenimentul si Capital

199 de ani de la nașterea lui Nicolae Bălcescu. De la societatea secretă „Dreptate, frăție”, la bancnota de 100 de lei

Autor: | | 0 Comentarii | 336 Vizualizari

„Acum 199 de ani (29 iunie 1819) s-a născut la Bucureşti, într-o familie de boierinaşi din Bălceşti, Vîlcea, Nicolae Bălcescu, cea mai proeminentă figură a militantismului şi (împreună cu tacticosul Kogălniceanu) a istoriografiei noastre paşoptiste, pe care a însuflețit-o cu talent de prozator și profetism de mitograf idealist”, notează criticul literar Paul Cernat în deschiderea unui memorabil crochiu despre viața și activitatea unuia dintre cei mai importanți români din toate timpurile.

Pentru început, câteva aprecieri marca Paul Cernat: „Elev eminent al ardeleanului Eftimie Murgu la colegiul bucureștean de la Sfîntu Sava, cercetător laborios al documentelor și izvoarelor vechi despre istoria autohtonă, „Nicu” se împrietenește cu Ion Ghica (acesta îl va evoca memorabil într-o scrisoare către Vasile Alecsandri).

Patriot ardent, devine, alături de Ghica și Christian Tell, unul dintre membrii-cheie ai societății secrete „Dreptate, frăție” (1840), ulterior reprimării mișcării revoluționare inițiate de Mitiță Filipescu; reprimarea îi va atrage o recluziune la mănăstirea Mărgineni, de pe urma căreia se îmbolnăvește de TBC”.

Participă la redactarea Proclamației de la Islaz

În continuare: „Predă istorie într-o școală militară, înainte de a se alătura grupării național-subversive conduse de colonelul Ion Câmpineanu, iar în pregrinările prin provinciile românești leagă relații cu elitele (pre)pașoptiste, inclusiv cele din Imperiul habsburgic. Colaborează la revista Propășirea a lui Ghica, Alecsandri și Kogălniceanu cu un studiu despre istoria militară a Valahiei (1844), devine secretar al Asociației literare și, împreună cu transilvăneanul August Treboniu Laurian, editează importantul Magazin istoric pentru Dacia (1845)”.

Devine incomod

„La Paris, apoi în Italia, desfășoară o vastă campanie diplomatic-conspirativă în favoarea emancipării democratice și naționale a românilor, inclusiv prin istoriografie (semnificativă e susținerea din partea influenților istorici romantici francezi Edgar Quinet și Jules Michelet sau a polonezului Adam Mickiewicz, prieten apropiat al său).

Revenit în Muntenia, participă la redactarea Proclamației de la Islaz și a proiectului de constitu ți e . Pozițiile intransigente în domeniul emancipării sociale (e adeptul votului universal, al dezrobirii țiganilor, al împroprietăririi țăranilor) și al apărării (favorabile unei armate naționale de intervenție împotriva Rusiei și Turciei) îl fac însă incomod”, apreciază criticul literar Paul Cernat.

Constantinopol, Paris, Londra

În slujba diplomației, zbaterile lui Bălcescu s-au dovedit inutile. Din nou, Paul Cernat: „Ajuns, pentru scurt timp, ministru de externe în cabinetul revoluționar, apoi secretar al Guvernului Provizoriu, va fi însărcinat, fără succes, după înăbușirea revoluției, cu misiuni diplomatice la Constantinopol. Ca secretar al exilaților români e dezamăgit de multiplele conflicte intestine. Se repliază în Ardeal, în proximitatea lui Avram Iancu, de unde încearcă să reactiveze revoluția română și să obțină, prin liderii revoluționari maghiari, drepturi pentru populația românească. Inutil, ca și acțiunile diplomatice ulterioare de la Paris și Londra”.

Pagina 1 din 2



Stirile zilei

Alte articole din categoria: EVZ Special

Alte articole din categorie

capital.ro
libertatea.ro
rtv.net
fanatik.ro
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
playtech.ro
unica.ro
dcnews.ro
stiridiaspora.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE ŞI

Articole salvate