NASA, în conflict cu China, pe tema cuceririi Lunii. „Aterizează pe Lună și spune: Acum este a noastră și nu vă băgați”
- Maria Miron
- 5 iulie 2022, 08:57
Administrația Națională Aeronautică și Spațială (NASA) acuză China că desfășoară pregătiri militare în scopul cuceririi Lunii. Chinezii neagă astfel de acuzații și cataloghează declarația NASA drept „o calomnie iresponsabilă”.
Luni, 4 iulie, oficialii statului chinez au transmis faptul că avertismentul lansat de șeful NASA, conform căruia China are de gând să „preia” Luna, este unul fals și denotă lipsă de responsabilitate din partea organizației.
China, ambiții de cucerire a Lunii, acuză NASA
De altfel, în ultimul deceniu, China a grăbit ritmul programului său spațial, în special explorarea Lunii, satelitul natural permanent al planetei Pământ. Mai mult, în 2013, chinezii efectuau o primă aterizare pe suprafața Lunii fără echipaj, iar până la finele acestui deceniu, China are de gând să lanseze rachete care să trimită astronauți în spațiul cosmic.
„Trebuie să fim foarte îngrijorați de faptul că China aterizează pe Lună și poate spune: acum este a noastră și nu vă băgați”, spune Bill Nelson, administrator al NASA, conform publicației germane Bild.
China, acuzată că programul său spațial are caracter militar
Pe lângă asta, Bill Nelson acuză chinezii că întreg programul spațial desfășurat de aceștia are caracter militar, ba chiar că acest stat ar fi furat tehnologii ori idei de la alte state.
„Nu este prima dată când șeful NASA a SUA ignoră faptele și vorbește iresponsabil despre China. Partea americană a construit în mod constant o campanie de defăimare împotriva eforturilor normale și rezonabile ale Chinei în domeniul spațiului cosmic, iar China se opune cu fermitate unor astfel de remarci iresponsabile”, declară Zhao Lijian, purtător de cuvânt al Ministerului de Externe chinez.
Programul Artemis, dezvoltat de NASA, are drept scop declarat trimiterea unei misiuni cu echipaj pe Lună în anul 2024, cât și efectuarea unei aterizări cu echipaj în proximitatea polului sud al satelitului planetei Pământ, până în anul 2025.
Între timp, China vrea să desfășoare misiuni fără echipaj, tot la polul sudic al Lunii, în următorii 10 ani, conform Mediafax.ro.
China construiește o Lună artificială
Oamenii de știință chinezi au construit o unitate de cercetare pentru o „lună artificială” care le va permite să simuleze medii cu gravitație scăzută folosind magnetismul, scria presa internațională, în ianuarie 2022.
Instalația, programată pentru lansarea oficială în acest an, va folosi câmpuri magnetice puternice în interiorul unei camere de vid cu diametrul de 60 de centrimetri pentru a face să „dispară” gravitația. Oamenii de știință s-au inspirat dintr-un experiment anterior care folosea magneți pentru a levita o broască.
Li Ruilin, inginer geotehnic la Universitatea China de Mining și Tehnologie, a declarat pentru South China Morning Post că acea cameră, care va fi umplută cu roci și praf pentru a imita suprafața lunară, este „prima de acest fel din lume” și că ar putea menține astfel de condiții de gravitate scăzută „atâta timp cât doriți”.
Oamenii de știință intenționează să folosească instalația pentru a testa tehnologia în medii prelungite cu gravitate scăzută înainte de a fi trimisă pe Lună, unde gravitația este doar o șesime din puterea sa de pe Pământ. Acest lucru le va permite să rezolve eventualele probleme tehnice costisitoare, precum și să testeze dacă anumite structuri vor supraviețui pe suprafața Lunii și să evalueze viabilitatea unei așezări umane acolo.
Cercetare lunară până în 2029
Trucul de levitație folosit de Geim și acum în camera artificială a lunii provine dintr-un efect numit levitație diamagnetică. Atomii sunt formați din nuclee atomice și mici electroni care îi orbitează în bucle mici de curent; acești curenți în mișcare, la rândul lor, induc câmpuri magnetice minuscule. De obicei, câmpurile magnetice orientate aleatoriu ale tuturor atomilor dintr-un obiect, fie că aparțin unei picături de apă sau unei broaște, se anulează și nu se manifestă niciun magnetism la nivelul materialului.
Testele efectuate în cameră vor fi folosite pentru a informa programul de explorare lunară al Chinei Chang’e, care își ia numele de la zeița chineză a lunii. Această inițiativă include Chang’e 4, care a aterizat un rover pe partea îndepărtată a Lunii în 2019, și Chang’e 5, care a preluat mostre de rocă de pe suprafața Lunii în 2020. China a declarat că va stabili o cercetare lunară pe polul sudic al Lunii până în 2029, potrivit Live Science.