Cea mai înaltă instanță de judecată din România este singura care poate emite mandate pe siguranță națională, cu ajutorul cărora pot fi ascultate telefoane celor urmăriți, filați sau chiar interceptată corespondența.
În cursul anului 2020, judecătorii special desemnați de la Înalta Curte de Casație și Justiție au emis un număr de 519 mandate de interceptare și supraveghere, emise în baza Legii Siguranței Naționale, 51/1991. Solicitantul acestor mandate de ascultare/supraveghere în acest caz este principalul serviciu de informații al României.
După scandalurile din trecut, când aceste mandate au încălcat grav drepturile fundamentale ale Românilor, ele fiind emise pe perioade foarte lungi de timp, chiar ani de zile, era de prevăzut că emiterea acestora de către magistrații ICCJ va fi cenzurată la maxim. Cifrele nu arată însă așa. Potrivit luju.ro, în 2020, la ICCJ s-au depus 520 de cereri de emitere a unor astfel de mandate pe siguranță națională și au fost emise, 519. Cu alte cuvinte, o singură cerere a fost respinsă.
Potrivit unor specialiști în drept, aceste mandate pot fi emise în anumite cazuri și pentru anumite infracțiuni, cum ar fi cele de terorism, infracțiuni la legea combaterii crimei organizate, dar și cele de corupție. În acest ultim caz, ar fi interesant să aflăm dacă principalul serviciu de informați al României, a solicitat astfel de mandate, pentru astfel de infracțiuni.
De cinci ori mai puține mandate
În anul 2015, când Înalta Curte era condusă de judecătoarea Livia Stanciu, acum judecător la Curtea Constituțională a României, instanța supremă a aprobat emiterea a 2.740 de mandate de siguranță națională (MSN), de cinci ori mai multe decât în primele opt luni ale anului 2020.
De altfel, în acest an, Curtea Constituțională a emis o decizie prin care a stabilit că probele adunate prin aceste mandate de siguranță națională nu mai pot fi folosite în dosarele penale, de către procurori.
Tehnic vorbind, un mandat de interceptare a comunicațiilor unei persoane inculpate într-un dosar penal se poate obține în baza unui mandat emis pe baza prevederii din Codul de Procedură Penală sau în baza unui mandat pe siguranță națională, care se emite atunci când sunt descoperite anumite amenințări la siguranța națională a României. Numai că, spun judecătorii de la Curtea Constituțională a României, procurorii români au abuzat de aceste mandate pe siguranță națională pentru a aduna probe care nu au putut fi niciodată discutate în fața unui complet de judecată.
Cu această decizie, spun judecătorii de la Curtea Constituțională, toate probele trebuie discutate în fata unui complet de judecată și a apărării, fiind interzisă a se motiva de către procuror că probele sunt secrete deoarece au fost obținute cu ajutorul unui mandat pe siguranță națională.
Recomandările noastre
