Tensiunile escaladează în Nagorno-Karabah. Cel puţin 27 de morţi, în două zile. Autorităţile azere spun că se vor opri doar când vor vedea un „steag alb”
Nagorno-Karabah, afectat de violenţe. Oficialii locali pentru drepturile omului spun că cel puţin 27 de persoane, inclusiv doi civili, au fost ucise după ce Azerbaidjanul a atacat zonele controlate de Armenia, transmite The Guardian. Etnicii armeni au acceptat, miercuri, o propunere a Rusiei de încetare a focului, la 24 de ore după ce Azerbaidjanul a început ofensiva.
Autorităţile azere spun că se vor opri doar când vor vedea un „steag alb”
Azerbaidjanul a declarat miercuri că operațiunea militară în Nagorno-Karabah,, controlată de Armenia, a continuat cu succes după ce SUA i-au cerut să oprească ostilitățile. Moscova a îndemnat ambele părți să înceteze vărsarea de sânge în regiunea disputată, relateazăReuters.
După luni de tensiuni crescânde în, controlat de armeni în Caucazul de Sud, Azerbaidjanul a trimis în această săptămână trupe susținute de lovituri de artilerie în regiune. Scopul este de a aduce la respect regiunea separatistă.
Măsurile militare „continuă cu succes”, cu armament și echipamente militare distruse, a precizat Ministerul Apărării din Azerbaidjan. Declarație a fost plasată pe platforma de mesagerie Telegram.
Regiunea muntoasă Nagorno-Karabah este recunoscută la nivel internațional ca teritoriu azer. O parte din ea este condusă de autoritățile separatiste armene, care susțin că este patria lor ancestrală.
Secretarul de stat american Antony Blinken a avut convorbiri atât cu președintele azer Ilham Aliyev, cât și cu premierul armean Nikol Pashinyan. Blinken a îndemnat Azerbaidjanul să „înceteze imediat acțiunile militare” și să detensioneze situația.
Într-un raport al convorbirii, Departamentul de Stat al SUA a precizat că Aliyev „și-a exprimat disponibilitatea” de a opri ostilitățile și de a organiza o întâlnire cu reprezentanții din Nagorno-Karabah.
Blinken i-a spus lui Pashinyan în convorbirea lor că Armenia are tot sprijinul Washingtonului.
Agențiile de știri azere au citat administrația prezidențială azeră, potrivit căreia Aliyev i-a spus lui Blinken că Azerbaidjanul va înceta operațiunea doar după ce luptătorii armeni vor depune armele și se vor preda.
Antonio Guterres, secretarul general al Națiunilor Unite, a cerut „încetarea imediată a luptelor”. Puţin înainte, Uniunea Europeană, Franța și Germania au condamnat acțiunea militară a Azerbaidjanului.
Nagorno-Karabah/ Sura: arhiva EVZ
Disputa pentru Nagorno-Karabah, de peste trei decenii
Armenia și Azerbaidjanul au intrat în război pentru această regiune prima oară în anii ‘90 la puțin timp după ce ambele au devenit independente pe ruinele URSS.
Armenia a obținut o mare parte din teritoriu în războiul care s-a desfășurat în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice. Acesta a fost recuperat de azeri în timpul unui alt conflict sângeros în 2020.
Etnicii armeni din Karabah au cerut, marți, un armistițiu și începerea discuțiilor de pace. Este clar, însă, după ultimatumul azerilor că scopul guvernului de la Baku este cucerirea și anexarea completă a regiunii. Premierul armean a acuzat Azerbaidjanul că a pornit o operațiune pentru „epurarea etnică” a regiunii.
Totuși, sute de protestatari armeni, iritați de felul în care guvernul armean gestionează situația, au ieșit în stradă. Ei au intrat în confruntări cu poliția. În jur de 120.000 de etnici armeni trăiesc în Nagorno-Karabah. Soldații ruși spun că au mutat în jur de 500 de civili din zone de risc, în timp ce separatiștii au anunțat mutarea unui număr de 7.000.