După bombardarea bazelor irakiene ce găzduiau soldați americani, Donald Trump a dat asigurări că „totul merge bine”
După atacurile cu rachete ale Iranului împotriva a două baze irakiene care adăposteau soldați americani, la 8 ianuarie, ca represalii pentru eliminarea, la Bagdad, a generalului Qassem Soleimani, șeful operațiunilor externe ale Gardienilor Revoluției iranieni, președintele Donald Trump a dat asigurări că „totul merge bine”.
Ulterior, s-a aflat că lucrurile nu au stat tocmai așa. Inițial, s-a vorbit de 11 militari americani răniți. Apoi de 34. Apoi de 50. Apoi de 64, potrivit unui ultim bilanț comunicat de Pentagon.
„Am auzit că au dureri de cap ... Pot spune că nu este mare lucru", a nuanțat președintele Trump.
În realitate, acești militari suferă - sau au suferit - de „leziuni cerebrale traumatice” cauzate de exploziile rachetelor iraniene. O comoție cerebrală nu este o migrenă. Poate cauza tulburări de memorie, de auz sau de vedere. În cazuri grave, poate antrena decesul.
Oricum, din cei 64 de militari americani care au prezentat simptom de comoție cerebrală, 39 au revenit în serviciu, potrivit oficialilor Pentagonului, citați de Zone Militaire.
Dar unii au fost mai afectați, până la punctul de a fi internați în Landstuhl Regional Medical Center, un spital militar american din Germania. Și cel puțin opt au fost repatriați în Statele Unite și alți 9 sunt așteptați să-i urmeze în curând.
Astfel că șeful Pentagonului, Mark Esper, a declarat că Statele Unite au solicitat permisiunea Irakului pentru a desfășura sisteme de apărare aeriană Patriot în bazele irakiene ce adăpostesc personalul militar american angajat în coaliția anti-jihadistă (operațiunea Inherent Resolve)
Or, asemenea sisteme nu au fost instalate înaintea atacului iranian cu rachete, dat fiind faptul că erau inutile în lupta cu militanții ISIS.
„Avem nevoie de permisiunea irakienilor, este una din probleme”, a declarat Esper, în cadrul unei conferințe de presă organizată săptămâna aceasta.
În condițiile în care, presat de o parte din Parlament (deputații șiiți) să ceară sfârșitul prezenței „trupelor străine” în Irak, guvernul (demisionar) condus de Adel Abdel Mahni nu s-a arătat înclinat să aprobe cererea Pentagonului.
În plus, așa cum a arătat generalul Mark Milley, șeful statului major interarme american, trimiterea de baterii Patriot presupune și trimiterea „unui număr important de soldați” pentru a le deservi.
„Trebuie să ne gândim cum o să facem”, a adăugat generalul Milley.
La aproape o lună de la eliminarea generalului Soleimani, forțele irakiene de securitate și apărare și-au reluat activitățile alături de coaliția anti-jihadistă.
„Reîncepem operațiunile cu forțele de securitate irakiene pentru a elimina resturile ISIS”, a spus colonelul american Myles Caggins, fapt confirmat și de surse irakiene.