Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca împlinește la 1 ianuarie 2023, 100 de ani de la înființarea lui. A fost primul astfel de muzeu din România, fiind un proiect inițiat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei și finalizat de Fundația Culturală „Principele Carol”.

Ulterior, misiunea înființării unui muzeu central a fost dată dintr-o parte în alta, iar în Capitală exista ideea că acest proiect, care reunea toate colecțiile de valoare din România trebuie înființat la București.

Muzeul a fost realizat cu intervenția marelui geograf George Vâlsan, la 1 ianuarie 1923, sub denumirea de Muzeul Etnografic al Ardealului.

Bazele Muzeului Etnografic al Transilvaniei

Acesta, împreună cu Romulus Vuia, care ulterior a devenit director al instituției, și Emil Panaitescu, alături de Sextil Pușcariu, au propus realizarea colecțiilor prin colectări sistematice făcute în baza unor cercetări științifice.

Romulus Vuia s-a născut în anul 1877 și a fost fiul învățătorului bănățean patriot Iuliu Vuia. În anul 1910, Vuia se afla la Berlin unde a studiat etnografia și antropologia, îndrumarea unuia dintre cunoscuții antropologi ai epocii, Felix Von Luschan.

În 1911, el a început să studieze etnografia Țării Hațegului, realizându-și pe acest subiect și lucrarea de doctorat.

Cercetările sale în Țara Hațegului au trezit mânia părții maghiare, care l-au prins pe Romulus Vuia, l-au internat în lagărul de la Sopron și l-au adus în fața curții marțiale, fiind acuzat de spionaj pentru partea românească. La sfârșitul anului 1918, a ajuns să inițieze preluarea de către români a controlului asupra Țării Hațegului, până la venirea trupelor de peste Carpați.

Controverse pe tema apariției muzeului

De-a lungul anilor, mai multe controverse pe tema înființării muzeului au apărut. Deși în înscrisurile sale, Romulus Vuia s-a referit la data de 1 ianuarie 1923, ca data de înființare a Muzeului Etnografic, au apărut voci care au spus că acesta a luat ființă încă din vara anului 1922.

Până în prezent au existat trei mari proiecte prin care s-a marcat această aniversare, de un secol de la înființarea Muzeului Etnografic al României.

Mai întâi, expoziția Eșantioane, coordonată de Sebastian Paic și Laura Troșan, deschisă în data de 24 iunie, un proiect amplu, inițiat în 2021, în care au fost reconstituite o parte a cămășilor colectate de specialiștii Muzeului Etnografic în urmă cu o sută de ani.

Ulterior, în luna iulie, Bulevardul Eroilor a găzduit expoziția MET 100, realizată de dr. Silvestru Petac, care a fost structurată în trei părți. Mai apoi, de la începutul acestui an, specialiștii muzeului au postat, în fiecare săptămână, câte un obiect colectat și câte o fotografie realizată la începuturile activității muzeului.

Începând cu data de 9 decembrie 2022, Muzeul Etnografic găzduiește expoziția „100 de ani – artefacte – povești”, coordonată de dr. Tötszegi Tekla, iar publicul o poate vedea până pe 29 ianuarie. La expoziție se pot vedea obiecte vechi și fotografii, potrivit gazetadecluj.ro.