Evenimentul Zilei > Social > Mungiu: „Unii au muls statul de bani, cu consimţământul CNC”
Mungiu: „Unii au muls statul de bani, cu consimţământul CNC”

Mungiu: „Unii au muls statul de bani, cu consimţământul CNC”

APEL. „CNC-ul acordă un credit fără dobândă pe 10 ani, iar unii au speculat această generozitate a legii”, spune regizorul, care îi cere public ministrului culturii să intervină.

Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului culturii, cultelor şi patrimoniului naţional, Theodor Paleologu, regizorul premiat cu Palme d’Or, Cristian Mungiu, denunţă toate neregulile concursului Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC), cerând ca acesta să nu mai fie organizat de instituţia condusă acum de Eugen Şerbănescu.

„Aţi declarat recent, cu ocazia Galei Gopo, că «Pentru un ministru al culturii, să ai un nou val la dispoziţie este o pleaşcă extraordinară. Nu-ţi rămâne decât să te laşi purtat de val». Din păcate, domnule ministru, văzută din teren, situaţia pare un pic mai complexă, iar acest «val» are nevoie de sprijinul dv. pentru a nu se irosi prea curând”, scrie Mungiu.

Unii „juraţi” sunt şantajabili

Mulţi dintre cei care s-au perindat prin juriile concursului au fost „şantajabili”, iar finanţarea filmelor e decisă după criterii interpretabile şi uneori obscure, acu ză cineastul, care a observat din interior – ca membru al comisiei de selecţie, la ultima sesiune – toate mecanismele prin care can di daţi foarte slabi ajung să obţină bani. „Cei ajunşi în această comisie reprezintă în multe cazuri, în mod făţiş, interesele celor care i-au trimis. Pot apărea situaţii când lectorii sunt supuşi rugăminţilor, presiunilor, intervenţiilor, amenin ţă rilor şi şantajelor. După aprecierea mea, acesta este aspectul cel mai grav şi inacceptabil al modului în care se desfăşoară în prezent concursul”, arată regizorul, explicând detaliat toate neregulile constatate.

Mungiu a notat scenariile la secţiunea ficţiune împreună cu Doru Mitran, Radu F. Alexandru, Dan Nuţu şi Alexa Visarion. Partea de documentar şi animaţie a fost jurizată de Alexandru Solomon, Viorica Bucur şi Constantin Păun.

„Catastrofe” costisitoare

De foarte multe ori, notele date de cei care citesc scenariile sunt flagrant de diferite, iar criteriile după care se calculează bugetele aplicanţilor (în funcţie de care se acordă ulterior finanţarea) nu sunt făcute publice. În plus, foarte multe puncte din regulament dau naştere unor interpretări care le lasă mână liberă celor „interesaţi” (un regizor care a participat la Cannes poate primi acelaşi punctaj ca unul care a fost la Bilbao sau Cairo).

„La CNC nu se vor întoarce niciodată milioanele de euro cu care instituţia a finanţat, de la înfiinţarea ei şi până azi, o sumedenie de proiecte proaste. CNC-ul acordă un credit fără dobândă pe 10 ani, iar unii au speculat această generozitate a legii pentru a mulge statul de bani, cu consimţământul CNC. Sunt multe filme în care s-au băgat sute de mii de euro şi care au fost nişte catastrofe, iar producătorii lor nu numai că nu sunt traşi la răspundere, dar continuă să ceară bani de la CNC cu aceeaşi non şa lanţă. Nimeni nu dă seama pentru proasta investire a acestor fon duri”, explică cineastul pentru EVZ.

Măsuri radicale

Mungiu îi cere ministrului culturii să ia măsuri radicale: „Apreciez că pe viitor ar fi preferabil ca CNC să fie degrevat de sarcina organizării concursului de selecţie şi că acesta ar trebui făcut de către un organism independent, pe baza datelor puse la dispoziţie de către CNC”.

El consideră totodată că „discuţiile în cadrul comisiilor de selec ţie şi cele cu reprezentanţii CNC trebuie înregistrate ca documente publice” şi că un alt concurs cu actualul regulament nu mai poate avea loc. Schimbarea conducerii actuale n-ar fi decât o soluţie, pentru că, indiferent de „îmbunătăţiri în legi şi regulamente, contează oamenii care le pun în aplicare, compe tenţa lor şi voinţa lor de fi corecţi sau nu. Dacă aceşti oameni puteau face mai mult, ar fi făcut-o deja. Însă problema e mult mai complexă decât schimbarea celor în funcţie”, e de părere autorul lui „432”.

INTERVENŢII

Finanţat „cu ajutor”

Unul dintre punctele „fierbinţi” ale scrisorii este cel în care Cristian Mungiu demonstrează cum a ajuns proiectul lui Dinu Tănase, „Portrete în pădure”, să primească bani la ultima sesiune. În acest caz, acuzaţiile îl vizează şi pe Eugen Şerbănescu, care a „închis ochii” la multe dintre observaţiile juriului.

Proiectul lui Dinu Tănase s-a calificat luându-se în considerare, la calculul punctajului pentru calitatea producătorului, un film TV („Mara mu reş, tradiţie şi credinţă”), în locul unuia de cinema, şi ignorându-se faptul că producătorul de la Casaro Film nu putea dovedi, cu acte, că poate asigura restul finanţării.

În plus, a intrat pe lista finală după ce proiectul lui Radu Jude, „Toată lumea din familia noastră”, a fost descalificat, motivul invocat fiind un conflict de interese nematerializat (Ada Solomon e producător al filmului, iar soţul ei, Alexandru Solomon, a fost în juriul de documentar).

Mungiu dă un exemplu similar – la penultimul concurs, Ion Mititelu, producător la Ro de Film, candida cu un proiect la ficţiune şi făcea parte din comisia care analiza bugetele la documentar – în care CNC n-a considerat că există un conflict de interese.

„ERORI DE CALCUL”

Cum rezolvă contestaţiile „nemulţumiţii”

Cristian Mungiu face câteva observaţii şi în legătură cu mecanismul contestaţiilor la CNC. Relevantă este lista proiectelor finanţate prin contestaţie în sesiunea din decembrie 2007, în care trei dintre proiecte aparţin casei de producţie Artis Film, a controversatei Cornelia Paloş, fost consilier la Ministerul Culturii şi Cultelor.

„Prin regulament, notele scenariilor nu se pot contesta. Se pot contesta doar punctajele producătorului şi regizorului sau cuantumurile financiare alocate de către Consiliul de Administraţie. Când se admite o contestaţie, rămân finanţate şi proiectele finanţate iniţial, însă primesc finanţare şi cele care câştigă contestaţiile. În sesiunea decembrie 2007 au câştigat la contestaţii un număr de 9 proiecte (ataşez ca anexă rezultatele contestaţiilor) – alocându-se acestor proiecte un total suplimentar de 4 178 800 RON (peste un milion de euro). Practic, aproape o întreagă sesiune de finanţare s-a rezolvat prin contestaţii şi nu prin concurs. Când un proiect câştigă la contestaţie înseamnă că el ar fi trebuit să se afle pe lista câştigătorilor şi că a fost declasat dintr-o greşeală de apreciere, finanţându-se în schimb un alt proiect mai slab clasat. Ce fel de concurs e acela care are o asemenea rată de eroare de calcul a datelor punctuale din dosarele candidaţilor? Ce fel de relevanţă mai are în acest caz întreaga procedură de clasificare? Cine îşi asumă, în final, răspunderea pentru o asemenea judecată?”, arată regizorul.

Citiţi integral aici scrisoarea deschisă adresată de Cristian Mungiu ministrului Culturii şi Cultelor, Theodor Paleologu, şi anexa ei, cu deciziile juriului referitoare la situaţiile conflictuale din recentul concurs.