Mungiu face praf concursul CNC

Mungiu face praf concursul CNC

Regizorul premiat cu Palme d’Or va trimite Ministerului Culturii un raport cu toate neregulile constatate la concursul recent încheiat, din juriul căruia a făcut parte.

„Un alt concurs cu prezentul regulament nu mai poate avea loc”, a declarat Cristian Mungiu ieri, la conferinţa de presă în care au fost făcute publice rezultatele concursului de proiecte al Centrului Naţional al Cinematografiei (CNC).  Nemulţumit de lista finală a filmelor care primesc finanţare, stabilită de Consiliul de Administraţie al CNC, cineastul a refuzat să o semneze, asumându-şi doar ierarhia dată de notele pentru scenarii. Mungiu a făcut parte din juriul pentru ficţiune, alături de Doru Mitran, Radu F. Alexandru şi Alexa Visarion. Partea de documentar şi animaţie a fost jurizată de Alexandru Solomon, Viorica Bucur şi Constantin Păun.

Radu Muntean, cea mai mare finanţare

În capul listei de 8 lungmetraje (finanţate în total cu 7,9 milioane de lei) s-a plasat Radu Muntean, cu filmul „Marţi, după Crăciun”, care va primi 1,36 milioane de lei, urmat de Dan Piţa cu „Chira Chiralina”, o adaptare după celebra carte a lui Panait Istrati (1,29 milioane). Horaţiu Mălăele a câştigat cu „Funeralii fericite”, Nicolae Mărgineanu cu proiectul „Tatăl”, iar Igor Cobileanski va regiza pelicula „La limita de jos a cerului” (un scenariu co-semnat de Corneliu Porumboiu). Lista include şi un nume aproape nelipsit dintre câştigători la orice sesiune, deşi filmele sale au fost desfiinţate permanent de public şi critică: Adrian Popovici, cu „Se caută o mamă”. Producătorul este acelaşi Artis Film, al controversatei Cornelia Paloş, fost consilier la Ministerul Culturii şi Cultelor. „Am fost puţin mai curios decât alţii şi am studiat procesul din interior cu mai multă aplecare. De aceea, o să-mi asum o apreciere publică pentru toate proiectele declarate câştigătoare, aşa cum cred eu că se vor transforma în filme. Voi depune la Ministerul Culturii un raport detaliat cu toate constatările mele şi cu aceste aprecieri”, a precizat Cristian Mungiu.

Date false, interpretări greşite

Acesta acuză conducerea CNC că refuză să facă publice criteriile după care se iau anumite decizii şi că rezultatele finale sunt modificate în funcţie de interesele unora. Punctajele acordate pentru calitatea regizorului şi cea a producătorului (care contează în ierarhie), spune Mungiu, sunt calculate arbitrar. „Verificând punctajele aplicanţilor, eu am ajuns la cu totul alte rezultate decât cele socotite iniţial în cadrul CNC. Comparând rezultatele, am constatat că, fie anumite capitole ale fişei de punctaj erau interpretate greşit, fie multe date din dosarele candidaţilor nu erau adevărate”, a detaliat cineastul. El a dezvăluit totodată că, după desecretizarea scenariilor, „s-au adus date suplimentare la dosarele candidaţilor, invocându-se faptul că acestea au fost rătăcite prin birouri şi au fost găsite ulterior” şi că juriul nu este consultat de Consiliul de Administraţie atunci când acesta din urmă stabileşte finanţările, deşi regulamentul o cere.

Pentru că unele scenarii au fost notate cu 2 sau 3 de unii dintre membrii juriului, iar de ceilalţi cu 8 - 9, Mungiu le-a cerut colegilor săi o apreciere publică asupra proiectelor, lucru care nu s-a întâmplat. Observaţiile sale au fost depuse oficial şi la CNC, care nu le va da însă publicităţii: „Nu am considerat necesar să facem public documentul lui Cristian Mungiu, pentru că noi nu suntem de acord cu el!”, a exclamat Eugen Şerbănescu, directorul CNC, care a recunoscut că multe dintre observaţii sunt „pertinente”.

„Vă las pe voi să trageţi concluzia”

Un alt motiv de dispută a fost eliminarea de pe lista filmelor finanţate a unui proiect de Radu Jude, „Toată lumea din familia noastră”, calificat iniţial pe locul al doilea. Motivul Consiliului de Administraţie a fost faptul că producătorul era Ada Solomon, soţia lui Alexandru Solomon, care se afla în juriul pentru documentare. „Sesizarea asupra unui posibil conflict de interese am făcut-o chiar eu, la prima mea întâlnire cu domnul Şerbănescu, însă CNC-ul nu s-a sesizat nici la înscriere, nici când s-au deschis plicurile, ci abia în ultima clipă, când s-a văzut că proiectul era pe locul doi. Până atunci n-a deranjat cu nimic. Vă las pe voi să trageţi concluzia”, a explicat Alexandru Solomon, adăugând că retragerea acestui film a făcut posibil includerea altora. În sprijinul său a intervenit Mungiu, care este de părere că, „atâta timp cât nu s-a materializat acest posibil conflict de interese, Alexandru Solomon fiind în celălalt juriu, pentru documentare, proiectul nu trebuia retras”. Ada Solomon, de la Hi Film Production, a anunţat că va face contestaţie.

Consultati integral aici observatiile lui Mungiu despre concursul CNC

PROIECTE

Marian Crişan debutează cu „Morgen”

La secţiunea documentar s-au calificat cinci proiecte, cu o sumă totală de 1,5 milioane de lei,   „Ultimul tango la Munchen”, de Alexander Nanau (380 000 de lei) poziţionându-se pe primul loc. Îl secondează „Lumea în pătrăţele” al Ivanei Mladenovic, urmat de „Regele Scamator”, regizat de Şerban Marinescu, „Averea diavolului”, de Radu Gabrea şi „Anapurna” – Florin Iepan.

Şapte scurtmetraje vor primi 774.906 lei, cel mai mare punctaj fiind obţinut de „Colivia”, de Adrian Sitaru. Cu bani de la CNC îşi vor face debutul în lungmetraj laureatul Palme d’Or pentru scurtmetraj, Marian Crişan („Morgen”, cu 1,17 milioane lei), Alexandra Gulea („Copil-miner”) şi Doru Niţescu („Carmen nu se mai întoarce”). Suma totală alocată la această sesiune a fost de 12 milioane de lei.

Ne puteți urmări și pe Google News