Consiliul de Administrație al BNR a decisă în ședința de miercuri o nouă majorare a dobânzii de politică monetară. Aceasta a ajuns la 4,75%. BNR spune că măsura era necesară în contextul unei inflații tot mai mari și a unei încetiniri a creșterii economice.

Cel mai mare risc pentru economii, nu numai cea a României ci din întreaga lume, este stagflația, a declarat miercuri Mugur Isărescu, în contextul deciziilor CA al BNR de majorare a dobânzii de referință la 4,75%pe an, de la 3,75% pe an. Stagflația este o perioadă care este caracteriztă prin inflație ridicată și creștere economică redusă, pe fondul unui șomaj ridicat.

Cauzele inflației uriașe

Rata anuală a inflației a crescut mult mai mult decât se așteptau finanțiștii în primele două luni ale trimestrului II 2022. A ajuns la 13,76%  în aprilie, de la 10,15% în martie. Creșterea a continuat și în luna mai când inflația a ajuns la 14,49%.

„Cea mai mare parte a creșterii a fost determinată din nou de componente exogene ale IPC, mai cu seamă de scumpirea consistentă și peste așteptări a energiei electrice și gazelor naturale – pe fondul modificării în luna aprilie a caracteristicilor schemelor de plafonare a prețurilor –, și într-o mică măsură de majorarea prețului combustibililor, sub influența ascensiunii cotației țițeiului, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate.

Evoluțiile recente ale indicatorilor cu frecvență ridicată sugerează o cvasi-stagnare a activității economice în trimestrul II, sub impactul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, implicând o scădere considerabilă a dinamicii anuale a PIB în acest interval.

Astfel, datele aferente lunii aprilie arată o decelerare a creșterii anuale a comerțului cu amănuntul și a celui auto-moto, precum și o amplificare a contracției în termeni anuali a producției industriale, concomitent cu diminuarea considerabilă a dinamicii comenzilor noi în industria prelucrătoare. Totodată, volumul lucrărilor de construcții a consemnat în aprilie un declin amplu față de perioada similară a anului trecut, în principal ca urmare a evoluțiilor de pe segmentul rezidențial și de pe cel nerezidențial, dar și ca urmare a accentuării contracției construcțiilor inginerești“, se arată într-un comunicat de presă al BNR.

A scăzut șomajul

Rata șomajul este în scădere, dar rămâne mai mare decât în perioada dinaintea pandemiei. „Efectivul salariaților din economie a continuat însă să se mărească în martie-aprilie, într-un ritm lunar chiar ceva mai alert și atribuibil aproape exclusiv angajărilor din sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a redus gradual în ultimele luni, până la 5,4% în mai, rămânând totuși vizibil peste valorile pre-pandemie.

Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii și-a accelerat creșterea în trimestrul II, tinzând să se apropie de nivelurile prevalente anterior pandemiei, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au majorat, dar în condițiile unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil mai ales de efectele și incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile instituite“, se mai arată în comunicat.

Inflație în creștere

Reprezentanții BNR spun că inflația va continua să crească. „Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să crească până la mijlocul trimestrului III, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, dar într-un ritm vizibil încetinit, urcând astfel moderat peste valorile prognozate în luna mai pe orizontul scurt de timp.

Determinante pentru înrăutățirea perspectivei apropiate a inflației sunt dinamicile mai mari anticipate a fi consemnate în lunile următoare de prețurile combustibililor, gazelor naturale și energiei electrice – chiar și în contextul aplicării schemelor de sprijin și al manifestării unor efecte de bază –, precum și de prețurile alimentelor procesate, în principal sub influența ascensiunii mai puternice a cotațiilor țițeiului, produselor energetice și ale mărfurilor agroalimentare, pe fondul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate. Efecte inflaționiste suplimentare sunt așteptate și de pe segmentul prețurilor administrate, inclusiv ca urmare a scumpirii biletelor CFR, precum și de pe cel al produselor din tutun, pe fondul majorării accizei specifice.

Incertitudini sunt totuși asociate impactului prezumat, dar și duratei, schemelor de plafonare și compensare a prețurilor la energie și combustibili. Totodată, riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor produselor energetice, precum și din persistența blocajelor în lanțuri de producție și aprovizionare, în contextul războiului din Ucraina și al sancțiunilor asociate, cărora li se alătură cele decurgând din măsurile anunțate recent vizând creșterea veniturilor bugetare.

Prelungirea războiului din Ucraina și extinderea sancțiunilor impuse Rusiei generează însă incertitudini și riscuri considerabile la adresa perspectivei activității economice“, se mai arată în comunicatul BNR.

Încă o majorare a dobânzilor

BNR a decis miercuri, o nouă majorarea a dobânzii de politică monetară. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 4,75% pe an, de la 3,75% pe an, începând cu data de 7 iulie 2022.

Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 5,75% pe an, de la 4,75% pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 3,75% pe an, de la 2,75%, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.

De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit“, se mai arată în comunicatul BNR.