„Fotbalul este un joc de gentlemeni jucat de zurbagii, iar rugbyul este un joc de zurbagii jucat de gentlemeni”-așa au definit englezii comparația dintre cele două jocuri sportive despărțite ca regulamente în Anglia anului 1863.

În România, rugbyul se practică de peste 100 de ani devenind primul sport românesc medaliat la Jocurile olimpice de la Paris, din 1924. România a fost devansată doar de SUA și Franța. Atunci, în 1924, rugbyștii români au mers la Paris pe banii proprii, și-au confecționat echipamentul de unii singuri și au călătorit nu mai puțin de două săptămâni cu trenul întrucât la acea vreme statul nu oferea nici un fel de sprijin financiar sportivilor.

De-a lungul timpului această disciplină sportivă ne-a oferit mari satisfacții. Cu toate că declinul continuu și rapid al sportului românesc nu i-a ocolit nici pe ei, rugbyștii români reușesc totuși, prin eforturi deosebite, să se claseze în clasamentul IRB, pe locul 16 din 103 țări.

Ministerul înșeală Federația

Eforturile de-a supraviețui în elita mondială n-au fost deloc mici. Cu o infrastructură la pământ, cu un număr din ce în ce mai scăzut de practicanți și cu un sprijin aproape inexistent din partea statului, FR Rugby reușește să salveze ce se mai poate salva. De inițiative nu duc lipsă conducătorii. În urmă cu ceva ani, mai exact în anul 2002, au solicitat și au obținut din partea MTS, dreptul de folosință gratuită pe o durată de 49 de ani a ceea ce se numește CASA RUGBYULUI aflat la STADIONUL NAȚIONAL de RUGBY-ARCUL DE TRIUMF.

Demersul a fost și legal și firesc, nu de alta, dar destinația inițială a Complexului sportiv de pe șoseaua Kiseleff a fost acordată acestei discipline sportive de către însuși regele Carol I, încă din 1912.

FR Rugny, eforturi singulare

Era firesc ca cei din FR Rugby să se preocupe de întreținerea și investițiile în singura bază sportivă normală alocată rugbyului de pe teritoriul întregii țări. Si pentru că posibilitățile de extindere au apărut odată cu includerea modernizării stadionului în programul de dezvoltare datorat organizării Campionatului european de fotbal 2020 și de către România, băieții de la federația de rugby s-au pus pe treabă în ce privește demersurile si bineînțeles, deloc de neglijat, și investițiile. Au plătit studii, proiecte, demolări, defrișări, PUZ etc.

Toate, doar pentru a fi incluși în proiectul național numit COMPLEXURI SPORTIVE. De fapt, nu era sigur că echipele participante la CE de fotbal vor dori să se antreneze măcar pe acest stadion. Ar fi însemnat un număr de cel mult 4 antrenamente ale fotbaliștilor, care s-ar fi desfășurat la Arcul de Triumf. Pentru aprobarea și alocarea investiției, CNI a condiționat ca beneficiarul investiției să fie MTS. Absolut normal.

Doar că pentru acest lucru era necesar ca FR Rugby să renunțe temporar la titlul de „FOLOSINȚĂ GRATUITĂ”- acordat de către MTS prin lege și contracte. Mai exact, cel mult 30 de zile până după recepția finală a lucrarilor. MTS a acceptat, recepția s-a făcut, dar RE-acordarea dreptului de folosință gratuită a bazei sportive a uitat să se facă.

Eduard Novak se face că plouă

Motivul? Proaspăt instalatul ministru al sportului, Eduard Novak, la a carui numire m-am bucurat măcar pentru că l-a înlocuit pe predecesorul în budigăi, Ionuț Stroe, ori nu cunoaște importanța și tradiția rugbyului, ori nu este la curent cu jalea care cuprinde această disciplină la nivel național, ori nu a aflat despre eforturile umane și materiale făcute de FR RUGBY, ori se face că plouă cu un scop anume.

„Nu sunt de acord ca o investiție a statului să o administreze niște privați”- declara campionul paralimpic la ciclism, cel din fruntea ministerului.

În loc ca domnul Novak să înțeleaga și să pună în practică, în scurtul mandat pe care-l va avea, principiile necesare resuscitării sportului românesc, el se dă de ceasul morții și îl ia pe nu în brațe doar în privința FR Rugby.

MTS, pentru unii ciumă, iar pentru alții mumă

Dar doar de la rugby pentru că altminteri toate federațiile sportive beneficiază, cum e și firesc, de avantajele dreptului de folosință gratuit pe o lungă perioadă de timp a multor baze sportive aparținătoare statului român. Canotajul are două baze sportive și un hotel,atletismul are stadionul „Iolanda Balaș Soter” în suprafață de 4ha, tenisul are în folosință două baze sportive în incinta CN „Lia Manoliu”, scrima-4 baze sportive, handbalul- Sala „Lucian Grigorescu” și birourile, polo-Bazinul de înot Floreasca, tirul- Baza sportivă „Iosif Sârbu”, pe o suprafață de 60 ha etc.

La MTS, căruța înaintea boilor

Suntem în ceasul al treisprezecelea și sportul românesc e în metastază. Altele ar trebui să fie prioritățile.

Dacă ministrul Novak nu le știe, trebuie să i le spunem.

Eliminarea abordării inegale a sporturilor cu tradiție, descentralizarea, adaptarea sportului la legislația europeană, mărirea substanțială a alocărilor bugetare, revitalizarea sportului școlar și universitar, dorința de-a investi.

Ar trebui analizate de asemenea și competența multor angajați ( unii chiar sfătuitori ministeriali), situația precară a celor 330 de baze sportive și hoteliere( de departe cea mai importantă avere imobiliară a statului). Nunțile și botezurile care se fac în incintele acestora la prețuri mici pentru minister și mari pentru unii salariați, tăietorii de frunze la câini din cadrul DJTS-urilor. Angajările pe pile, inutilitatea celor peste 2000 de salariați ai DJTS-urilor șamd. Ele ar trebui să fie prioritățile imediate și majore ale oricărui ministru român al sportului. Niciunul, în 31 de ani, nu s-a preocupat de acestea. Orice altă abordare duce la a pune căruța înaintea boilor.

Copiem Ungaria doar în declarații?

Statul este cel mai prost administrator. Este o constatare mondială. În România este concurs național. Nu doar în sport.

Mă îndoiesc că un om că un om ca Eduard Novak, care trăiește, și încă bine, din beneficiile personale ale privatizării, nu știe acest lucru. N-am înțeles niciodată dacă membrii UDMR sunt de stânga sau de dreapta în România. Stiu doar că-și apără etnia și că guvernează și tot guvernează de 31 de ani. Este unicat. Nu dezvolt subiectul.

Am înțeles doar că stânga îndeobște, centralizează și dreapta nu. UDMR-ul spre ce înclină, pentru că alianța din care faceți parte spune că este de dreapta?

Sau nu mai știți ce-i stânga și ce-i dreapta după ce atâta timp ați urmărit doar busola guvernării cu orice preț?

Nu este însă suficient de dat exemplul lui VIKTOR ORBAN și a sportului maghiar, pe care dealtfel l-ați lăudat pe bună dreptate, ci doar trebuie copiat și mai important, ADAPTAT. În Ungaria nu este așa domnule proaspăt și efemer ministru, EDUARD NOVAK! Mă mir că nu știți!

Dac-ar fi ciclismul în locul rugbyului?

Cu o astfel de abordare veți rămâne în istorie, dacă veți rămâne, ca omul care a mai bătut un cui in coșciugul altui sport din România. Mă intreb, oare ce-ați face dacă mult indrăgitul de dumneavoastră ciclism ar fi in aceeași situație? Dacă pe un velodrom, folosit gratuit de către FR Ciclism, ar mai apărea niște motocrosiști, patinatori pe gheață, copii cu role, oameni cu dizabilități, niște atleți, șamd? Ce-ați face dacă s-ar suprapune competițiile tuturor? Dar dacă ar solicita toți cazare, mâncare, recuperare și acces la dușuri simultan?

Mă mir de atitudinea dumneavoastră, pentru că ați condus o federație, ba mai mult sunteți campion olimpic și ați văzut și alte “case sportive”.

FR Rugby nu cere decâ normalitatea, păstrarea tradiției, respectarea înțelegerii și liniștea necesară pentru a face ca rugbyul să nu dispară.

Reveniți-vă, pentru că FR Rugby nu duce acasă terenul de la Arcul de Triumf!

El doar trebuie să rămână acolo, pentru rugby!

Să-l folosească pentru cine a fost făcut în 1912.

Dacă nu este respect pentru o disciplină cu tradiție, măcar să fie pentru memoria lui Carol I sau măcar pentru istoria acestei țări!