Kremlinul a atenţionat că Rusia va „apăra interesele ortodocşilor” în caz de tulburări religioase în Ucraina după recunoaşterea de către Patriarhia Constantinopolului a unei Biserici independente de tutela Patriarhiei Moscovei. Limbajul folosit de puterea de la Kremlin seamănă izbitor cu cel folosit în cazul anexării Peninsulei Crimeea.
Preşedintele Vladimir Putin şi membrii permanenţi ai Consiliului rus de securitate s-au întrunit recent, pentru a discuta efectele schismei. Această protecţie a ortodocşilor se va face prin „mijloace exclusiv politice şi diplomatice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care a avertizat: „aceasta în cazul în care autorităţile ucrainene nu reuşesc să menţină situaţia sub control şi în limitele legalităţii, dacă situaţia devine urâtă şi violentă”.
Am avertizat în repetate rânduri că suntem foarte îngrijoraţi de aceste decizii care provoacă o schismă în Ortodoxie”, a continuat Peskov, susţinând că Biserica Ortodoxă Rusă nu intenţionează să se „amestece în dialogul dintre biserici”, în Ucraina. „Ortodoxia este una dintre religiile din Rusia şi tot ceea ce se întâmplă în lumea ortodoxă face obiectul unei atenţii deosebite din partea guvernului rus”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Schimburi de focuri în estul Ucrainei
Militanţi sustinuţi de Rusia au lansat la începutul săptămânii 37 de atacuri împotriva poziţiilor trupelor ucrainene din Donbas, folosind arme interzise de acordul de la Minsk. Trupele pro-ruse au folosit lansatoare de grenade, mitraliere grele și arme de calibru mic. De asemenea, au fost folosite aruncătoare de 120 mm şi de 82 mm şi s-a deschis focul de pe vehicule de luptă ale infanteriei.
Experţi din cadrul Atlantic Council’s Digital Forensic Research Lab au analizat mai multe fotografii din zonă şi au dovedit prezenţa a unor echipamente moderne de luptă, de fabricaţie rusească, în teritoriile pro-ruse din Donbas. În plus, vineri, Ambasada Statelor Unite la Kiev a publicat imagini realizate cu o dronă în estul Ucrainei de către observatorii OSCE, în care se pot observa mai multe vehicule, inclusiv un camion care purta un transportor blindat. Aceste vehicule au pătruns în zonă, de pe teritoriul Federaţie Ruse.
SUA sprijină Ucraina
Reprezentantul Special al Departamentului de Stat al SUA pentru Ucraina, Kurt Volker, a declarat că Washingtonul sprijină pe deplin dorința ucrainenilor de a avea o singură biserică locală. În plus, potrivit lui Volker, decizia Patriarhului Ecumenic Bartolomeu I de Constantinopol de a susţine acordarea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Ucrainene este o decizie religioasă. Întrebat de presa ucraineană ce părere are despre avertismentul reprezentanților Bisericii Ortodoxe Ruse că independența bisericii ucrainene ar putea provoca violență în Ucraina, Kurt Volker a afirmat: „Este o tragedie că aveţi lideri religioși care vorbesc despre recurgerea la violență. Ar fi un eveniment teribil, iar noi, cu siguranță, nu vrem să vedem aşa ceva”.
Îngrijorări privind limba română
În regiunea Cernăuți sunt 440 de parohii ortodoxe, dintre care 126 sunt parohii românești. În regiune mai sunt și șapte mânăstiri românești. Evoluţiile recente au adus îngrijorare în privinţa folosirii limbii române. „Slujbele religioase trebuie oficiate din principiu în limba ucraineană. Și predica preotului, la fel, în ucraineană. Totodată vom accepta limba slavonă, cât și predicile în limba rusă. Adică nu vor exista presiuni în ceea ce privește limba liturgică”, a declarat recent Patriarhul Filaret, potrivit unei înregistrări difuzate de Canal 5.
Patriarhul Kirill le interzice ruşilor să se mai roage la Muntele Athos
Una dintre consecințele schismei din Ortodoxie este că rușilor li se interzice să se mai roage pe Muntele Athos. Acest lucru a fost anunțat după întâlnirea Sinodului Bisericii Ortodoxe Ruse de la Minsk.
„Athos este „teritoriul canonic” al Patriarhiei Constantinopolului, în ale cărui biserici credincioșii Bisericii Ortodoxe Ruse nu pot mai pot lua comuniune sau nu mai pot participa la servicii de închinare”, a declarat luni, 15 octombrie, Alexandru Volkov, purtătorul de cuvânt al Patriarhului Moscovei și al întregii Rusii Kirill.
Biserica Ortodoxă Rusă a întrerupt comuniunea euharistică cu Patriarhia Constantinopolului, după ce aceasta a decis să recunoască autocefalia Bisericii din Ucraina. Într-o declarație a Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse, care s-a convocat la 15 octombrie la Minsk (Belarus), se arată că „de acum și pe viitor, până la renunțarea de către Patriarhia Constantinopolului la deciziile sale anticanonice”, clericii Biseriii Ruse nu vor mai avea dreptul să slujească împreună cu cei ai Bisericii Constantinopolului, iar „laicilor li se interzice să participe la Tainele sărvârșite în bisericile lor”.
Îndreptățindu-se în mod fățarnic cu încercarea de a restabili unitatea Ortodoxiei ucrainene, Patriarhia de Constantinopol, prin deciziile sale negândite și motivate politic, aduce o și mai mare separare și adâncește și mai mult suferințele Bisericii Ortodoxe canonice din Ucraina”, se mai spune în decralație.
La reuniunea sinodului Bisericii Constantinopolului, care a avut loc în perioada 9-11 octombrie, Patriarhia Ecumenică și-a confirmat decizia de a proceda la acordarea autocefaliei pentru Biserica Ortodoxă din Ucraina și a anulat decizia din 1686 de a transfera mitropolia Kievului sub jurisdicția Patriarhiei Moscovei. De asemenea, s-a decis ridicarea anatemei pentru liderii celor două biserici non-canonice din Ucraina - Filaret, întâistătătorul Patriarhiei de Kiev, și Macarie, conducătorul Bisericii Autocefale Ucrainene – aplicată de către Patriarhia Moscovei.
La ora actuală, există următoarele biserici și patriarhii autocefale: Patriarhia Constatinopolului, Patriarhia Alexandriei, Patriarhia Antiohiei, Patriarhia Ierusalimului, Patriarhia Moscovei, Patriarhia Serbiei, Patriarhia României, Patriarhia Bulgariei, Patriarhia Georgiei, Biserica Ciprului, Biserica Greciei, Biseria Ortodoxă a Poloniei, Biserica Albaniei și Biserica Ortodoxă a Cehiei și Slovaciei.