Versurile „Moş Gerilă toţi îmi spun / Că eşti darnic şi eşti bun” ilustrau atmosfera Crăciunului în perioada comunistă. Aceasta s-a datorat înlocuirii eficiente a tradiționalului Moș Crăciun cu figura lui Nicolae Ceaușescu. A fost o invenție prin care comuniștii atei au încercat să șteargă din conștiința colectivă sărbătoarea creștină a Crăciunului.
În perioada dictaturii ceaușiste, zilele de Crăciun erau considerate zile lucrătoare. Moș Gerilă apărea în seara de Revelion, iar tradiționalul brad de Crăciun devenea simplu pom de iarnă.
Moș Gerilă l-a înlocuit pe Moș Crăciun în perioada comunismului
La începutul anilor anilor '50, comuniștii au luat decizia de a eradica imaginea lui Moș Crăciun și au introdus în locul său pe Moș Gerilă.
Prima măsură adoptată de comuniști pentru a șterge Crăciunul din calendarul românilor a fost transformarea zilelor de 25 și 26 decembrie în zile lucrătoare.
Începând cu anul 1948, zilele de sărbătoare creștină au fost redenumite și tratate ca zile obișnuite de muncă. În presa vremii, figura Moșului cu barbă albă și haine roșii, care obișnuia să ofere daruri copiilor cuminți, a început să fie numită Moș Gerilă.
Perioada oficială a sărbătorilor de iarnă începea după 27 decembrie, odată ce trecea Sărbătoarea Sfântă.
Mai mult, comuniștii i-au atribuit lui Moș Gerilă caracteristici specifice unui activist de partid. Serbările pomului de iarnă erau organizate de comuniști în fabrici și uzine.
Acolo, copiii erau invitați să se prezinte în fața lui Moș Gerilă pentru a recita poezii, fiind recompensați cu pungi de dulciuri.
Versurile concepute special pentru noul personaj, Gerilă, purtau și ele accente socialiste.
„Moş Gerilă toţi îmi spun/ Că eşti darnic şi eşti bun/ Dar să știi mai dinainte/ C-am fost băieţel cuminte./ Şi mai spun aşa să ştii/ Că eu nu-ţi cer jucării/ Cum ţi-ar cere şi alţi copii/ Însă nu m-aş supăra/ Dacă tot mi-ai da ceva”.
Comuniștii au schimbat și colindele specifice Crăciunului
Nu doar numele lui Moș Crăciun a fost schimbat în Moș Gerilă, ci comuniștii au schimbat și versurile colindelor și cântecelor pe care azi le știm.
Plugușorul în forma sa tradițională a fost absent pentru câteva decenii în timpul perioadei Ceaușescu. A fost astfel înlocuit cu o versiune aprobată de partid.
În această variantă, copiii și tinerii implicați în colindat nu uitau să exprime recunoștința față de partid. Și, în special, față de tovarășul Nicolae Ceaușescu.
Nicolae Ceaușescu. Sursa foto: Arhiva EVZ
„Aho, aho, copii şi fraţi/ Staţi puţin şi nu mînaţi/ Şi urarea mi-ascultaţi/ C-am pornit-o de cu zori/ Prin ţară colindători/ Prin oraşe, prin comune/ Cu urările străbune/ De viaţă, de sănătate/ La constructorii voinici/ La mineri, la-nvăţători/ Că ni-e ţara cîmp de flori/ Răsădit de muncitori/ Tînăr să se-nalţe-n soare/ Cu uzine, cu ogoare/Şi cu vise minunate.
Anul care s-a-ncheiat/ A fost mîndru ... Pentru zile minunate/ De partid asigurate/Anul care s-a-ncheiat/A fost mîndru şi bogat/Am'nălţat un imn ales/ Pentru-al XII-lea Congres/Cîntând dragostea fierbinte/ Pentru bravul preşedinte/Reales de-al ţării For/ Şi de întregul popor/ Să ne fie înainte/Înţelept conducător/ Nalt exemplu, far şi zbor”, suna Pluguşorul din 1980.
Moș Gerilă a dispărut odată cu familia Ceaușescu
În comunism, cei care își decorau bradul mai devreme îl păstrau departe de ferestre. Mai mult, evitau instalațiile de iluminat pentru a nu atrage atenția.
Revelionul reprezenta momentul central al sărbătorilor de iarnă. Românii sărbătoreau schimbarea anului, urmărind mesajul transmis de tovarășul Nicolae Ceaușescu la televizor.
Moş Gerilă a murit odată cu Ceauşescu, în decembrie 1989, potrivit Adevărul.