Le găsim în presă sub numele de "vedete", "dive", "VIP-uri", "personalităţi", chiar şi cu pretenţiosul "staruri". Sunt produsul educaţiei şi al nevoii româneşti de scandal.
Sunt mediatizate mai mult decât oameni de cultură, miniştri sau sportivi cu medalii deşi, aşa cum afirma la un moment dat omul de cultură Andrei Pleşu, "nu au pus nimic pe masă". Vedetele din România nu sunt o specie cu mult diferită de cea a vedetelor din Occident, însă interesant este modul în care acestea îşi alimentează celebritatea. Monitorizarea presei de la începutul anului şi până acum aduce în prim-plan nume despre care s-a auzit şi s-a citit masiv. Oana Zăvoranu, Bianca Drăguşanu şi Gigi Becali, dar şi cuplul Anamaria Prodan - Laurenţiu Reghecampf sunt cele mai mediatizate vedete din presa scrisă în ultimele şase luni ale lui 2012, afirmă cei de la media TRUST. Ascensiunea soţilor Prodan- Reghecampf pe prima poziţie în top este explicată de către Adrian Artene, realizatorul emisiunii CancanTV, care, din această toamnă, poate fi vizionată pe postul Acasă TV. "Prezenţa lui Reghecampf într- un astfel de top se datorează vizibilităţii sale din ultima perioadă, de când este antrenor la Steaua", apreciază Artene. Vedetele sunt construite de către ziare şi televiziuni pentru că, de fapt, nu există un cult al "autoconstrucţiei" ci există un cult al parvenirii. Este interesul presei de a le forma, mai degrabă decât interesul lor de a-şi construi o imagine. Aşa se face că vedetele ajung să fie carne de tun mai ales pentru tabloidele care trăiesc din subiecte de scandal. "Până la urmă", spune Adrian Artene, "nici măcar termenul de vedete de carton nu este relevant pentru ce se întâmplă pe această piaţă din România. Mult mai bine ar fi să le numim vedete de baloane de săpun." Orice apariţie a unei astfel de vedete şi perpetuarea ei este artificială. Mult mai exigentă este Monica Tatoiu. După 14 ani de multinaţională, aceasta este convinsă că vedetele din România "se construiesc la fel ca politicienii, prin finanţări care pot fi prin bancă sau cash". mai mult, ele sunt un produs al pieţei româneşti, finanţat de lumea interlopă. În acest sens, "statutul de vedetă poate fi conferit atât unei fete care se dezbracă pentru bani, cât şi unui politician sau economist care apare în deopotrivă în presa de elită sau cea tabloidă". Vedetele, peste tot, sunt produsul unor agenţi de marketing şi al lipsei educaţiei. "Să fim serioşi! Publicul ia ce i se dă, de la hârtie igienică, până la produsul politic. Fără investiţie în educaţie, poporul român îşi merită ce are acum, de la vedete, până la politicieni şi hârtie igienică", conchide Monica Tatoiu. Trucuri pentru o imagine de vedetă "Reţeta este simplă", consideră Artene. Vedetele din România lucrează cu aparenţe: "Încearcă să pară mai frumoase, să pară mai valoroase şi chiar mai deştepte decât sunt", spune jurnalistul. Acest din urmă aspect, însă, este "falimentar" pentru vedetele autohtone şi, tocmai de aceea, foarte puţin exploatat. Frumuseţea şi valoarea vin din operaţiile estetice, din hainele de firmă şi chiar din snobismul unei omlete consumate la suprapreţ pe post de mic-dejun într-un bistro de pe Dorobanţi. Doar aşa eşti "Jmecher". Nivelul de inteligenţă, deşi aproape imposibil de cuantificat în acest sens, se evidenţiază din discreţia cu care unele vedete din România reuşesc să treacă peste momente delicate din viaţa lor. Bianca Drăguşanu era, în urmă cu doi ani, de opt ori mai populară decât cel mai mediatizat intelectual al României, Horia Roman Patapievici "Frumuseţea şi valoarea vin din operaţiile estetice, din hainele de fi rmă şi din snobism." ADRIAN ARTENE, jurnalist Experimentul Google Piţipoanca şi manelistul sunt vedete naţionale. Verdictul este dat de Google. Un experiment simplu ne-a oferit surprize majore. De exemplu, primele rezultate ale tastării în motorul de căutare a cuvântului "Florin" sunt "Florin Salam". Google.ro ne anunţă că are 9.510.000 de rezultate potrivit acestei căutări. Pentru "Ana", Google ne dă ca primă variantă "Ana Maria Prodan" (608.000 rezultate) şi abia pe locul doi "Ana Aslan", cu mai multe rezultate, ce-i drept (4.860.000), dar mai puţină relevanţă. Nici pentru căutarea după cuvântul "copil" ce rezultă nu ne linişteşte, pentru că Google articulează automat cuvântul şi îl arată ca relevant pe "Copilul de aur". "Trebuie să admit că mă surprinde că nu a fost primul Adi Minune. Are şi Google hibele lui", comentează Adrian Artene. "Aceasta este radiografia ascunsă şi de suprafaţă a României", conchide el.
Recomandările noastre
