Moment fascinant: un pian plutitor la Festivalul de Teatru din Sibiu. Cu magie, pâine și circ am trecut pandemia! FOTO, VIDEO

Moment fascinant: un pian plutitor la Festivalul de Teatru din Sibiu. Cu magie, pâine și circ am trecut pandemia! FOTO, VIDEO

Deși a fost o ediție de criză cu destule restricții din cauza Covid-19, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu a fost un succes, la reluarea în format fizic după un an de pauză. Dacă prețurile piperate ale anumitor spectacole și locurile limitate în sălil au păstrat teatrul, dansul și alte arte conexe oarecum într-o zonă a inițiaților, strada în schimb a oferit o posibilitate democratică de entuziasm și bucurie pentru popor. Circul, teatrul de stradă, proiecțiile video, tarafurile și concertele au făcut deliciul publicului.

De la numere de circ la spectacole de pantomimă sau statui vivante, de la flamenco pe picioroange la jonglerii cu focul, de la concerte ale unor Pepe, Subcarpați, Grimus sau Ozana Barabancea la freneticul Taraf din Cozmești, festivalul de la Sibiu a oferit de toate unui public neomogen, care a strâns toate categoriile de vârstă sau sociale, unite sub un numitor comun: bucuria și magia.

Zâmbetul, terapie miraculoasă pentru suflet

Taraful de la Cozmești

Fiind oferite gratis, spectacolele, numerele de magie sau un performance mai atipic (cum a fost Cabaretul celor cinci simțuri sau Visul unei nopți de vară al trupei poloneze A3 Teatr, foto jos) au adunat permanent șuvoaie de oameni.

Lumea interioară este un ocean infinit

Mulțimea în mișcare a făcut poze, iar cei mai îndrăzneți au intrat în dialog cu artiștii. Visul unei nopți de vară este un spectacol efemer, ce luminează noaptea cu lanterne magice și se îndreaptă spre locuri neumblate, unde invizibilul e mai important ca vizibilul.

Ne puteți urmări și pe Google News

Peștele cu aripi, delfinul sau căluții de mare din hârtie creponată au prins viață pe corpurile actorilor polonezi și au adus un aer de filosofie orientală, serenitatea și eliberarea interioară, reflecția propusă de regizorul Dariusz Skibinski fiind mai importante decât exuberanța explozivă a altor spectacole prezentate în Centrul istoric.

Cabaretul celor cinci simțuri, Polonia

Thomas și Grete sunt un tânăr cuplu german din Frankfurt care petrece în premieră un sejur în România. Au auzit de festival și au dorit neapărat să ia parte la această sărbătoare. „Atmosfera este extraordinară, după atâtea restricții și interdicții. Este multă imaginație în ceea ce am văzut aici și multă pasiune. Este cu mult peste așteptările noastre”, mărturisește Thomas , viitor medic.

Joaca de-a Alice în Țara minunilor

Ovidiu și Ramona sunt veniți din Alba Iulia. Vin aproape în fiecare an la festival mai ales pentru fetița și băiețelul lor de 5, respectiv 3 ani, care au fost seduși de marionetele-gigant, de muzica, efectele de lumină sincronizate cu ritmuri și mișcări coregrafice relaxate ale spaniolilor de la Teatro del Calle (foto jos). Copiii se întrec în aplauze și zîmbesc permanent. În lumea lor nu există griji sau suspin și a se imagina în locul marionetelor e floare la ureche.

În Parcul Astra, artistul Radu Ignat a oferit o instalație video foarte interesantă, o reconstituire a chipului uman din felurite ipostaze pornind de la modul în care le reflectă lumina. În absența luminii, cu toții am arăta la fel. Lumina este singurul element ce ne poate da sau lua identitatea. Dacă materia din care suntem făcuți n-ar reflecta lumina, am fi invizibili. Aceleași măști pe aceeași materie pot releva diferite  gânduri, imagini sau povești: astfel chipul a fost pe rând pasăre sau mușuroi de furnici, măști și raze de lună, lacrimă pe obraz sau surâs eliberator.

„Oameni fără chipuri” în parcul Astra

Când poezia sfidează legea gravitației

Italienii de la Teatro Venti au reconstituit în Piața Mare povestea nefericitei balene albe Moby Dick, iar sibienii și turiștii, copii mai mici sau mai mari au fost martorii aventurilor marinarilor dornici să cucerească un trofeu de basm, minunea, necunoscutul, zeul pierdut, frica ce strigă din adâncuri: Moby Dick.

 Poezia a fost muza care a cuprins Piața Huet în ultimele seri, iar miracolul a părut ceva firesc după reprezentația italienilor de la Cardinali. Un minunat pian zburător și o frumoasă pianistă ce plutește în aer au adus magia mai aproape. Patrizia Cavinato, o tânără pianistă extrem de talentată, a cântat jazz, piese de pe coloana sonoră a unor filme, muzică contemporană, rock și disco.

Pianul plutitor

Tot în Piața Huet, Matilda Schiavon a prezentat un concert la înălțime, cu o coregrafie impozantă. O fustă uriașă de regină, cu diametrul de 6 metri, s-a umflat ca un gigant balon iluminat în toate culorile curcubeului. Show-ul  de jazz, note vocale extreme și musical a îmbinat melodia și proiecții vizuale pe fusta uriașă ce-și schimbă culoarea.

Și evenimentele conexe au avut priză la public și au împăcat toate gusturile: ateliere de dans, concerte gospel în Biserica Ursulinelor sau conferințele părintelui Constantin Necula la Catedrala Ortodoxă Metropolitană din Sibiu, toate cu acces gratuit. Ca remarcă generală, cu mască sau fără mască, oamenii nu s-au înghesuit în spațiul liber și au păstrat o oarecare distanță. Reflexele pandemiei încă funcționează.

Sursa foto: FITS