Moldovenii au ales preşedintele compromisului necesar

Moldovenii au ales preşedintele compromisului necesar

Parlamentul de la Chişinău l-a votat ieri pe noul şef al statului după şase astfel de încercări soldate cu eşec

După o criză politică extinsă pe o perioadă de aproape trei ani şi care risca să se aprofundeze şi să ducă la deraierea Republicii Moldova de pe traiectul proeuropean, Parlamentul de la Chişinău a reuşit ieri să aleagă un nou preşedinte al ţării. Noul lider, Nicolae Timofti, preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, a fost ales cu votul celor 62 de deputaţi prezenţi ieri la şedinţa specială a legislativului moldovean, de la care au absentat toţi parlamentarii comunişti.

Pentru alegerea lui Timofti era nevoie de 61 de voturi, 58 fiind asigurate de parlamentarii coaliţiei de guvernământ de la Chişinău, Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE). Celelalte patru voturi au venit din partea unui deputat independent şi a celor trei parlamentari ai facţiunii socialiste condusă de Igor Dodon, un fost lider comunist care a părăsit în noiembrie for­­maţiunea lui Vladimir Voronin.

Viziuni proeuropene

Ne puteți urmări și pe Google News

"Am acceptat această propunere în interesul ţării, pentru liniştea şi stabilitatea tuturor. N-am niciun interes decât o ţară bogată, cu un vector european", a declarat Timofti imediat după anunţarea rezultatelor. Votul de ieri din Parlamentul de la Chişinău trebuie validat de Curtea Constituţională, înainte ca noul şef al statului să îşi preia atribuţiile.

Alegerile au avut loc într-un climat foarte tensionat, a subliniat presa de peste Prut. Astfel, după trei ore de dezbateri, deputaţii au început să voteze, însă la ieşirea din cabine aceştia aveau buletinele împăturite în mod diferit, în funcţie de grupul parlamentar căruia îi aparţineau. Măsura a fost luată pentru a putea fi identificaţi eventualii trădători care ar fi îndrăznit să voteze împotriva lui Timofti, subliniază presa moldovenească. Un preşedinte greu de ales

În ultimii trei ani două parlamente de la Chişinău au fost dizolvate după ce deputaţii nu au reuşit să aleagă şeful statului. Primele două tentative au avut loc în mai şi iunie 2009, după scrutinul legislativ din 5 aprilie, când comuniştilor le-a lipsit un singur vot pentru alegerea Zinaidei Greceanîi, propusă de ei pentru funcţia de preşedinte. Alte două tentative au avut loc în noiembrie şi decembrie 2009, atunci când Marian Lupu a fost candidatul AIE, dar nu a fost susţinut de comunişti. Şi actualul parlament, format după anticipatele din noiembrie 2010, a încercat de două ori să aleagă preşedintele, în noiembrie şi decembrie 2011, fără succes însă.

Jucător sau simbolic? Analiştii au păreri împărţite despre rolul pe care îl va juca Nicolae Timofti în viaţa politică din Republica Moldova. "Va fi un preşedinte simbolic, spre deosebire de Vladimir Voronin, care a fost un lider puternic şi autoritar", a declarat pentru EVZ Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene. "El va fi subordonat coaliţiei de guvernământ care l-a propus pentru funcţia de preşedinte, un compromis maxim pentru depăşirea crizei politice", a adăugat acesta. "Va fi un preşedinte slab pentru că în spatele lui se află trei forţe politice care în perioada următoare se vor afla într-o competiţie tot mai acerbă", a comentat şi analistul politic Cozmin Guşă.

Alegerea lui Timofti transmite un mesaj de stabilitate şi de desăvârşire instituţională, a subliniat însă Dan Dungaciu, directorul Institutului pentru Relaţii Internaţionale al Academiei Române. "Presiunile asupra sa vor fi foarte mari pentru că actuala putere de la Chişinău nu mai are nicio scuză pentru reformele întârziate, situaţie pe care o argumenta prin criza politică din ultimii ani", a subliniat analistul. DIN CULISE

Vot tranşat la o întîlnire matinală secretă

Alegerea lui Nicolae Timofti nu ar fi fost posibilă fără voturile celor trei deputaţi socialişti, foşti membri ai Partidului Comunist. Potrivit unor surse de la Chişinău, liderul facţiunii socialiste, Igor Dodon, s-a întâlnit ieri dimineaţă, cu mult înaintea şedinţei din Parlament, cu Vladimir Plahotniuc, un politician foarte influent la Chişinău, membru al Partidului Democrat, una din cele trei formaţiuni ale coaliţiei de guvernământ. Dacă până joi seară Dodon susţinea că încă nu s-a decis dacă îl va vota pe Timofti, se pare că întâlnirea de ieri i-a conturat opţiunea finală. Tot ieri, în timpul votului din Parlament, câteva sute de veterani ai războiului din Transnistria au pichetat sediul legislativului, ameninţând deputaţii că, dacă nici de data aceasta nu aleg preşedintele, îi vor sechestra până când vor lua o decizie în acest sens. "Cel mai important mesaj este că Republica Moldova continuă programul de reforme democratice început de Alianţa pentru Integrare Europeană“ EUGEN TOMAC, secretar de stat pentru românii de pretudindeni