Evenimentul Zilei > Economie > Modificări importante la Codul de procedură fiscală. Noi reglementări privind controalele ANAF
Modificări importante la Codul de procedură fiscală. Noi reglementări privind controalele ANAF

Modificări importante la Codul de procedură fiscală. Noi reglementări privind controalele ANAF

Numele contribuabililor care își plătesc datoriile către bugetul de stat la vreme și care nu înregistrează restanțe va deveni public. Guvernul a adoptat un proiect de ordonanță care aduce mai multe modificări Codului de procedură fiscală. Între alte modificări adoptate se numără unele care țin de comunicarea actelor administrativ-fiscale, dar și de controalele derulate de ANAF.

Proiectul de Ordonanță de Guvern adoptat în ședința din 31 august trebuie doar să fie publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare și pentru a produce efecte. Actul normativ este menit să aducă mai multe ajustări la reglementările actuale din Codul de procedură fiscală.

Una dintre modificările majore introduse prin noul act normativ se referă la comunicarea actelor fiscale electronice (art. I, pct. 1). Astfel, conform procedurii actuale aceste documente, emise în format electronic, se comunică electronic, de regulă prin Spațiul Privat Virtual, se consideră comunicate după 15 zile de la data transmiterii. Conform noilor reglementări, actele se consideră comunicate direct la data punerii la dispoziția contribuabilului.

Totodată, este eliminată precizarea conform căreia contribuabilul trebuie să opteze pentru comunicarea prin Spațiul Privat Virtual pentru ca actele fiscale să-i fie trimise astfel. O astel de prevedere este necesară deoarece că popririle comunicate astfel pot fi anulate în instanță dacă un contribuabil n-a optat în mod expres să le primească electronic.

Lista contribuabililor corecți va fi publică

O altă modificare vizează publicarea listei cu numele contribuabililor corecți (art. I, pct. 17). Practic, autoritățile vor fi obligate să publice online și o listă a persoanelor juridice care și-au declarat și achitat la termen obligațiile fiscale. În prezent este publicată o astfel de listă cu numele persoanelor juridice care nu-și achită datoriile la vreme. Publicarea celor două liste se va face la finele lunii de după fiecare trimestru.

Altă modificare importantă are în vedere obligația contribuabilului de a colabora în cazul inspecției fiscale, extinsă (art. I, pct. 11). Mai precis, această obligație va fi extinsă pentru și pentru situațiile în care constatarea stărilor de fapt fiscale se face prin comunicări de la distanță.

Măsura este necesară din perspectiva digitalizării relației cu contribuabilii, astfel încât aceștia să poată colabora și de la distanță cu inspectorii și să le transmită toate documentele și informațiile solicitate.

Modificări la Codul de procedură fiscală

Durata inspecției fiscale va fi majorată pentru nerezidenți (art. I, pct. 12) de la maximum 45 de zile la maximum 180 de zile. Conform autorităților, mărirea perioadei este necesară deoarece 45 de zile nu sunt de ajuns pentru a finaliza verificările la aceste companii.

Actul normativ mai prevede ca inspecția fiscală să poată fi reluată dacă o sesizare penală a rămas fără rezultat (art I, pct. 13). În prezent, în cadrul inspecției fiscale se pot sesiza organele judiciare despre despre o posibilă infracțiune, dar nu se detaliază ce se întâmplă după formularea sesizărilor.

Astfel, conform noilor prevederi, în aceste cazuri inspecția fiscală încetează. Dacă sesizarea penală rămâne fără rezultat (clasare, renunțare la urmărirea penală, instanța lasă acțiunea civilă nesoluționată), autoritățile vor putea relua controlul fiscal.

O altă regulă vizează sesizările din controlul antifraudă (art. I, pct. 14). În momentul de față, Codul de procedură fiscală prevede doar că firma își poate exprima punctul de vedere față de constatările din actul de control. Noua reglementare stabilește că în cazul în care contribuabilul vine cu un punct de vedere, inspectorii antifraudă sunt obligați să-l analizeze și, dacă e cazul, să-și schimbe concluziile.

Ce se întâmplă cu bunurile sechestrate

O altă modificare prevede suspendarea prescripției privind dreptul de a stabili creanțe fiscale (art. I, pct. 10). Prescripția va putea fi suspendată, atunci când moare o persoană fizică la care era în derulare un control (inspecție fiscală sau verificare a situației fiscale personale), între data decesului și data la care Fiscul află dacă există sau nu succesori. Inițiatorii legii susțin că în unele cazuri procedura de identificare a succesorilor celui verificat poate dura mai mult. Astfel este nevoie de suspendarea prescripției pentru a se asigura că reușesc să recupereze creanțele.

TVA-ul, accizele și taxele vamale administrate de Vamă vor fi excluse, conform reglementărilor nou aprobate, din eșalonările la plată (art. I, pct. 22 și 25). Autoritățile din cadrul ANAF vor să extindă lista obligațiilor fiscale pentru care nu se aplică eșalonarea clasică și eșalonarea simplificată la plată.

Datornicul își va putea vinde bunurile sechestrate și la un preț sub cel de evaluare (art. I, pct. 29). În cadrul executării silite, datornicii își vor putea vinde bunurile și la un preț sub cel de evaluare. Acest lucru va fi posibil numai dacă se acoperă creanțele fiscale, plus accesoriile și cheltuielile de executare. Acum, vânzarea bunurilor sechestrate se poate face și de către datornic, prin înțelegerea părților, însă numai la un preț cel puțin egal cu cel de evaluare, după cum relatează avocatnet.ro.