Senatorii juriști au amânat pentru a patra oară dezbaterea propunerii de eliminare a președintelui României din din procedura de numire a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiției (ÎCCJ) şi a şefilor Parchetelor, respectiv DNA și DIICOT.

Propunerea legislativă inițiată de președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, inclusă pe ordinea de zi de marţi a Comisiei juridice, a mai fost amânată pe 14 şi 28 martie şi 19 aprilie. 

Senatorii juriști aveau azi în dezbatere o serie de proiecte de acte normative care vizează modificări ale Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. 

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, anunţa în şedinţa din 25 aprilie a Comisiei juridice a Senatului că pachetul de legi referitoare la Justiţie va fi trimis marţi la CSM, pentru ca acest organism să-l mai parcurgă încă o dată, iar în ziua în care îşi dă avizul va fi trimis la Guvern şi la Parlament. 

"Pe rolul Parlamentului se află cinci proiecte de lege, toate referitoare la legile justiţiei. Le-am inventariat şi eu, toate pot fi puse în discuţie şi adoptate independent de ceea ce venim noi. Una dintre ele este din 2008, OUG 46/2008 (Ordonanţa de Urgenţă pentru modificarea art. 33 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor - n.r.) prin care se dorea intrarea în magistratură doar pe simplu interviu la o vechime de 18 ani", preciza Tudorel Toader la acea dată. 

Ministrul Justiţiei afirma că a primit un alt set de propuneri de la magistraţii ÎCCJ, diferite de cele ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). 

Tot pe 25 aprilie, șeful Comisiei juridice din Senat, Şerban Nicolae, a cerut, având în vedere cele comunicate de Ministerul Justiţiei referitoare la Legea 303 (statutul judecătorilor şi procurorilor), 304 (organizarea judiciară), 317 (CSM) şi a transmis, prin secretarul de stat din Ministerul Justiţiei, Mariana Moţ, direcţiei din minister care răspunde de elaborarea actelor normative să se grăbească cu finalizarea pachetului de legi pe Justiţie. 

Mariana Moţ a precizat atunci că amendamentele la acest pachet legislativ din partea Înaltei Curţi au 160 de pagini. 

Propunerile lui Tăriceanu

Preșeidntele Senatului și liderul ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu a propus în proiectul său de lege modificarea articolului 53 din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, în sensul că ÎCCJ îşi numeşte, dintre judecătorii care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani, preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii. 

În momentul de față, art. 53 alin. 1 stipulează că preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii de la ÎCCJ sunt "numiţi de preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii ÎCCJ care au funcţionat la această instanţă cel puţin doi ani". 

Călin Popescu-Tăriceanu a mai propus art. 53 alin. 6 să fie modificat, astfel încât revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi să se facă "de ÎCCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor acestora sau la cererea adunării generale a instanţei, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică în mod corespunzător". În prezent, revocarea din funcţie se face de către preşedintele României, la propunerea CSM. 

În iniţiativa sa legislativă, Tăriceanu  mai vrea ca alin. 2 al art. 53 să fie abrogat - "Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 decât motivat, aducând la cunoştinţa CSM motivele refuzului". 

Liderul ALDE dorește şi modificarea art. 54 alin. 1, în sensul ca procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii şefi de secţie ai acestor parchete, precum şi procurorul şef al DIICOT şi adjuncţii acestuia să fie numiţi "de CSM, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată". 

Articolul 54 alin. 1 din lege stipulează, în prezent, că aceste numiri sunt făcute de către preşedinte, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM. 

Iniţiativa legislativă a lui Tăriceanu vizează şi modificarea alin. 4, astfel că "revocarea procurorilor din funcţiile de conducere prevăzute la alin. 1 se face de către CSM, care se poate sesiza din oficiu la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎCCJ, pentru motivele prevăzute la art. 51, alin. 2, care se aplică corespunzător". 

Președintele Senatului a propus și abrogarea alin. 3 al articolului în discuţie, care stipulează că preşedintele poate refuza motivat numirea în respectivele funcţii, "aducând la cunoştinţa publicului motivele refuzului".