Comisia parlamentară de reviziuire a Constituției a început din nou să lucreze, însă fără nici o grabă. Decizia politică va fi luată în 2015
Deși Comisia Constituantă a reînceput să lucreze, revizuirea Constituției va avea loc abia în 2015, felul în care va arăta legea fundamentală fiind influențat direct de ce partid sau alianță își va impune omul la Palatul Cotroceni. În funcție de rezultat, diversele formațiuni politice și-ar putea redefini felul în care văd împărțirea puterii între premier și președinte. Tocmai de aceea, deși ieri Comisia Constituantă s-a reapucat de lucru, nimeni nu-și propune să termine mai devreme de 2015.
Constituanta lucrează în ritm lent
„Există un acord verbal de continuare a lucrărilor. Am discutat atât cu președintele PSD, cât și cu președintele PNL, și există acordul ambilor. Ritmul va fi însă mai lent”, a explicat pentru EVZ senatorul PSD Ioan Chelaru, vicepreședinte al comisiei. Potrivit acestuia, vor fi trei etape ale revizuirii. Astfel, după ce se vor primi amendamentele de la grupurile parlamentare, de la societatea civilă și CSM, se va lucra pe textul proiectului, analizând în acelaşi timp poziţia Curţii Constituţionale, a Consiliului Legislativ şi a Comisiei de la Veneţia. Chelaru a insistat că este obligatoriu ca articolele declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională - 26 la număr - să fie modificate. După finalizarea textului, cel mai probabil la finalul sesiunii de vară a Legislativului, se va elabora raportul Comisiei de revizuire, pentru a fi prezentat în Parlament. În sfârșit, în 2015, noul raport va fi dezbătut în plen.
Împărțirea puterii în USL, desuetă
Procesul de revizuire a Constituției a început în ianuarie 2013 în condițiile în care Crin Antonescu urma să fie candidatul USL în alegerile prezidențiale. Noua Constituție, care urma să intre în vigoare în 2014, ar fi limitat substanțial puterile șefului statului și ar fi transferat din atribuții către premier. De exemplu, șeful statului urma să participe doar la reuniunile pe teme de securitate și politică externă a Consiliului European. În plus, partidul care obținea, după alegeri, cele mai multe mandate de parlamentar, urma să desemneze premierul, fără ca președintele României să aibă vreun cuvânt de spus în cadrul acestui proces.
Între timp, între PNL și PSD au apărut neînțelegeri și, ca umare, interesul pentru împărțirea puterii a scăzut. De altfel Comisia de la Veneția a criticat faptul că, în final, proiectul de Constituție rezultat nu realiza o clarificare a regimului politic al României.
Președintele PNL, Crin Antonescu, a insistat, ieri, că raportul inițial - criticat și de Curtea Constituțională și de Comisia de la Veneția - nu punea în pericol statul de drept. „Comparând cu actuala Constituţie, noi am făcut deja nişte paşi în revizuire în această direcţie. O cheie dramatică sau jignitoare, că ni s-a dat peste nas, asta este gândirea partizană și periferică”, a declarat liderul liberal.
Recomandările noastre
