Opoziția din Republica Moldova are o compoziție neomogenă din punctul de vedere al simpatiilor geopolitice. Pe lângă forțele de opoziție de orientare politică estică sau pro-rusă, mai sunt și partide politice, care, deși activează în calitate de opoziție față de actuala guvernare de la Chișinău, promovează o agendă proeuropeană.

La începutul anului 2024, cel puțin patru din formațiunile politice care alcătuiesc opoziția pro-europeană au lansat discuții despre formarea unei platforme comune pentru viitoarele alegeri. Mai exact, Partidul “Schimbării”, Platforma “Demnitate și Adevăr” (Platforma DA) și Liga Orașelor și Comunelor (LOC) au demarat procesul de înființare a unui bloc comun, care se vrea a fi o platformă electorală, pentru scrutinele din perioada 2024-2025.

Un al patrulea partid eligibil pentru această platformă pare a fi Coaliția pentru Unitate și Bunăstare (CUB), care începând cu anul trecut a stabilit conexiuni strânse cu familia forțelor liberale de la Bruxelles (ALDE). În fond, aceste formațiuni sunt în proces de formare a unui nucleu alternativ de vot pentru simpatizanții vectorului european, care sunt dezamăgiți vizavi de calitatea actului de guvernare, sub dirijarea combinată a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și a Președintei Maia Sandu.

Coaliția acestor formațiuni de opoziție poate produce efecte de mobilizare în jurul acesteia a altor forțe politice cu obiective similare, generând concurență între vocile proeuropene. O altă latură pozitivă a acestui proces este demonopolizarea temei europene, pe care guvernarea PAS și-o atribuie foarte des, inclusiv în contextul referendumului privind aderarea la UE. Cristalizarea acestui „bloc” pro-UE se poate solda cu apariția unui perete de separație în raport cu grupul de formațiuni politice al cărui profil proeuropean este mai șters.

În acest sens, atenția se îndreaptă spre Partidul Social Democratic European (PSDE) și Mișcarea Alternativă Națională (MAN). Deși aceste partide pledează pentru aderarea la UE, riscul invocat cu privire la primul este că acesta ar putea fi încă influențat de grupări oligarhice (PSDE), iar față de cel de-al doilea (MAN) – că ar putea deveni elementul unor viitoare scenarii hibride, puse la cale de Rusia pentru a influența procesele decizionale din Republica Moldova.

Deocamdată temerea legată de credibilitatea acestor forțe politice - PSDE și MAN – este combătută de deschiderea pe care acestea o au din partea actorilor politici din România, UE și/sau SUA. Anume datorită legitimității primite din exterior, PSDE și MAN au șanse majore să creeze un alt pol asociat cu UE. Dacă acestea decid să-și unească eforturile, atunci ar putea obține oportunități electorale mai considerabile decât alte formațiuni care se declară pro-europene. Or, MAN a câștigat alegerile din capitală din primul tur al scrutinului din noiembrie 2023.

Pe de altă parte, PSDE s-a poziționat pe locul trei după numărul de primari votați la nivel național, obținând 103 din lista totală de 898, în cadrul acelorași alegeri locale. Combinarea acestui potențial electoral poate face ca tandemul MAN-PSDE să intre în viitorul parlament mai ușor decât blocul cvartetului pro-UE, menționat mai sus, care, potrivit sondajelor curente, nu depășesc împreună  5% din simpatiile electorale ale publicului.

Salvarea voturilor pro-UE

În ultimii trei ani, preferințele de vot în rândul populației au căpătat schimbări în partea ce ține de sprijinul electoral pentru PAS, care a înregistrat o anumită scădere. Potrivit Barometrului de Opinie Publică, intenția de vot în favoarea PAS s-a micșorat de la 29.6% din totalul respondenților în februarie 2021 până 24.1% în august 2023.

Totodată, a crescut cu circa 4% cifra indecișilor, ajungând la un total de 27.9% în august 2023. Deși se subînțelege că PAS va câștiga viitoarele alegeri parlamentare, acest partid va avea greutăți să obțină pe cont propriu o majoritate parlamentară confortabilă de cel puțin 51 de mandate din totalul de 101. Un factor esențial care va determina dacă PAS va pierde controlul asupra legislativului după scrutinul din 2025 este rezultatul alegerilor prezidențiale din acest an. Or, dacă Președinta Maia Sandu eșuează să-și reînnoiască mandatul, atunci rezultatele PAS ar putea fi mult sub nivelul estimat în prezent.

Repetarea performanței din 2021, când PAS a obținut 63 de mandate, este improbabilă. De aceea, o guvernare proeuropeană stabilă va necesita o coaliție parlamentară din minim două partide și/sau blocuri electorale. Anume din acest considerent, cvartetul proeuropean alcătuit din Partidul Schimbării, Platforma DA, LOC și CUB ar putea căpăta rolul de magnet pentru voturile foștilor votanți PAS, salvându-le și transformându-le în mandate în viitorul legislativ.

Între opțiunea de a nu vota deloc și respectiv cea de a sprijini tandemul MAN-PSDE (dacă acesta se va materializa în cele din urmă), votanții dezamăgiți în PAS pot găsi refugiu în vehiculul electoral construit de către cvartetul proeuropean. Performanța electorală pe durata scrutinului prezidențial din această toamnă va demonstra care dintre polurile pro-UE este mai fezabil drept viitor partener de guvernare pentru PAS: cvartetul politic în devenire sau ipoteticul tandem MAN-PSDE.

Mai jos sunt prezentate principalele trei scenarii legate de probabila evoluție a polurilor proeuropene de pe scena politică din Republica Moldova, pe care alegătorii le pot considera drept alternative politice viabile în cazul unui refuz de a vota pentru PAS. Alegerile prezidențiale din 2024 constituie elementul-cheie al scenariilor.

Scenariul 1. Dacă alegerile prezidențiale sunt câștigate de Maia Sandu din primul tur, iar PAS-ul își va asigura un adaos de sprijin public la alegerile din 2024, atunci tandemul MAN-PSDE va fi avantajat. Un PAS convins că poate obține o majoritate parlamentară din nou pe valul realegerii lui Sandu îl va face indispus să arate deschidere față de cvartetul proeuropean. Având în vedere avantajele politice obținute la alegerile locale, MAN-PSDE își pot consolida pozițiile în rândul indecișilor mai ușor decât cvartetul și indiferent de strategia PAS-ului.

Scenariul 2. În cazul în care Sandu pierde scrutinul, declinul PAS-ului este practic inevitabil, ceea ce îi poate împinge să intre în dialog cu cvartetul pro-european pentru a amortiza căderea. În acest fel, PAS-ul va indica direcția spre care votanții dezamăgiți s-ar putea reorienta. Acest lucru va fi necesar, dacă PAS va dori să prevină ca MAN-PSDE să atragă de partea sa votanții care au penalizat-o pe Sandu la alegeri și au semnalat că o vor face de asemenea în raport cu PAS.

Scenariul 3. Președinta Sandu este realeasă în funcție din al doilea tur (la limită), dar cu eventuale încălcări (uzul de resurse administrative, referendumul pro-UE, etc.) fapt ce mobilizează toate forțele de opoziție, indiferent de orientare geopolitică, împotriva PAS-ului. Dacă calitatea alegerilor va fi dubioasă, atunci legitimitatea victoriei lui Sandu va fi pusă la îndoială, trezind nemulțumiri în rândul populației.

În rezultat, forțele de opoziție pro-ruse și proeuropene, în paralel, dar separat, vor mobiliza electoratul să voteze împotriva PAS ca formă de pedepsire a victoriei contestate a Președintei Sandu. În cazul acestui scenariu, MAN-PSDE ar putea fi avantajați, deoarece cel puțin MAN este principalul partid de opoziție extra-parlamentar, care se declară pro-UE, și care se află sub lovitura constantă a PAS-ului. Reieșind din faptul că cvartetul proeuropean nu apelează la victimizare (precum o poate face MAN din cauza atacurilor din partea PAS), platforma celor patru formațiuni pro-UE poate ieși în față doar dacă intră pe terenul votanților PAS și propun o contra-ofertă mai convingătoare.