Zeci de artiști europeni s-au mobilizat pentru a împiedica Serbia să îl extrădeze pe un activist din Belarus, pe care regimul Lukașenko îl acuză de fraudă fiscală.
Activistul, participant la protestele anti-Lukașenko din Belarus
Țara balcanică, candidată la intrarea în UE, l-a reținut încă din octombrie anul trecut pe Andréi Gnyot, jurnalist și oponent care a participat la protestele împotriva lui Aleksandr Lukașenko din 2020.
Zeci de cineaști, actori și scriitori europeni, belaruși și ruși au cerut printr-o scrisoare deschisă adresată autorităților sârbe ca activistul Andrei Gnyot să nu fie extrădat în Belarus. Semnatarii avertizează că jurnalistul video și criticul regimului lui Aleksandr Lukașenko este "prigonit politic" și, dacă extrădarea lui va fi acceptată, Gnyot se va confrunta cu "tortură și, eventual, cu pedeapsa cu moartea".
"Andréi a fost arestat în octombrie 2023 de îndată ce a sosit în Serbia, deoarece Belgradul a fost de acord să respecte un mandat internațional de arestare emis de Interpol şi solicitat de Belarus pentru fraudă fiscală", a explicat pentru El Periodico avocata Maryia Kolesava Hudzilina, membră a echipei juridice a lui Gnyot. "De aceea spunem că este un caz politic. A acuza oponenţii de infracţiuni economice este un truc folosit de autorităţile din Belarus de mult timp", a subliniat ea.
Serbia a decis să-l dea pe mâna lui Lukașenko
"Serbia nu numai că l-a arestat și ținut în închisoare timp de șapte luni (până în iunie), dar Înalta Curte de la Belgrad a decis deja că trebuie extrădat în Belarus", a adăugat avocata. "Acest lucru i-a pus integritatea în pericol grav, motiv pentru care ne luptăm cu el în fața Curții de Apel", a informat Kolesava Hudzilina.
De altfel, dacă și această a doua instanță va aproba extrădarea - o audiere a avut loc marțea trecută, dar instanța are la dispoziţie 30 de zile pentru a decide - ar mai rămâne doar un ultim pas înainte ca extrădarea să devină efectivă: semnătura ministrului sârb al Justiției Maja Popović, care în cele din urmă va trebui să autorizeze măsura în conformitate cu legislația țării balcanice.
Andrei Gnyot / sursa foto: Instagram
Astfel, cazul a reactivat campania Comitetului pentru Protecția Jurnaliştilor (CPJ), la care acum s-au alăturat şi artiştii. Printre aceștia: actrița franceză și președinta Academiei Europene de Film, Juliette Binoche; laureata belarusă a Premiului Nobel Svetlana Alexievici, regizorul rus Kirill Serebrennikov; și regizorul ucrainean Oleh Senţov, fost deținut politic în Rusia.
Cu toate acestea, cazul pune din nou în lumina reflectoarelor și Serbia, candidată la intrarea în Uniunea Europeană, pentru relațiile sale ambigue cu Belarus și Rusia, de unde provin mulți dintre exilații care trăiesc în prezent în țara balcanică.
Activistul de Belarus, ținut de Serbia cu brățară la picior
Potrivit versiunii activiștilor, Gnyot – care se află în prezent în arest la domiciliu cu o brăţară electronică – ar fi devenit ținta lui Lukașenko pentru rolul său în protestele din Belarus din 2020, când a realizat o serie de videoclipuri cu sportivi care criticau guvernul. Totuși, spre deosebire de alți exilați cu resurse mai mari, Gnyot nu ar fi avut acces la o rețea de protecție care să-l avertizeze asupra posibilității că ar putea fi reținut în Serbia.
"După proteste Gnyot a plecat în exil în Thailanda şi a locuit acolo până i s-a oferit un loc de muncă la Belgrad. Aşa a fost arestat", a indicat avocata Kolesava Hudzilina. "De atunci am încercat să le explicăm autorităților sârbe că el este în pericol dacă îl extrădează și am reușit de asemenea să facem ca Interpolul să elimine 'steagul roșu' din dosarele lor", a spus avocata.
În februarie 2024, Interpolul a blocat temporar accesul la datele lui Gnyot din baza sa de date, în așteptarea verificării conformității forțelor de securitate din Belarus cu reglementările Interpol. Totuși, nimic din toate acestea nu a servit la oprirea procesului său din Serbia, în ciuda faptului că Belarusul este a treia țară cu cei mai mulți jurnaliști închiși din lume (28), potrivit ultimului recensământ al CPJ din 2023.
(Articol de Irene Savio, El Peiodico; Traducerea: Rodezia Costea, RADOR RADIO ROMÂNIA)