Mobilitatea urbană inteligentă este un domeniu subdezvoltat în marile orașe precum București și Cluj-Napoca, potrivit indexului „Smart Cities Mobility” realizat de PwC Europa Centrală și de Est. 

Clasamentul, care include 25 de orașe din țări precum Polonia, Cehia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Croația, Ucraina, Lituania, Letonia, Estonia, Serbia, Kazahstan și Azerbaidjan, plasează cele două orașe românești în ultima categorie, indicând că mai au de parcurs un drum lung pentru a ajunge la nivelul altor orașe din regiune în privința mobilității inteligente.

Mobilitatea urbană, o problemă pentru București și Cluj Napoca. Studiu

„Bucureşti şi Cluj-Napoca se află într-un stadiu incipient al evoluţiei către soluţiile de mobilitate urbană inteligentă, clasându-se în ultima categorie a indexului ”Smart Cities Mobility” realizat de PwC Europa Centrală şi Est (PwC ECE) şi care cuprinde 25 de oraşe din Polonia, Cehia, Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia, Slovenia, Croaţia, Ucraina, Lituania, Letonia, Estonia, Serbia, Kazahstan şi Azerbaijan”, arată studiul.

Indicele „Smart Cities Mobility” evaluează orașele pe baza unor criterii precum gestionarea traficului, sustenabilitatea mediului, transportul public și mobilitatea activă. În funcție de performanțele lor în aceste domenii, statele sunt clasificate în cinci categorii: „stadiu incipient,” „unele progrese,” „progrese notabile,” „progrese mari” și „practică excelentă.” Aceste calificative reflectă nivelul de avansare al orașelor în implementarea soluțiilor de mobilitate urbană inteligentă.

„Realizarea obiectivelor ambiţioase ale Pactului Verde European, în special reducerea drastică a emisiilor din transporturi, reprezintă o provocare majoră pentru oraşele europene. Deşi există progrese, este nevoie de o accelerare a transformărilor. Infrastructura pentru vehicule electrice, deşi în creştere, necesită un efort mai susţinut din partea autorităţilor locale. Reproiectare zonelor urbane este esenţială pentru îmbunătăţirea calităţii aerului şi reducerea poluării. Viitorul dezvoltării urbane inteligente depinde de o combinaţie de tehnologie, implicare civică şi colaborare între autorităţi", a declarat Dinu Bumbăcea, liderul departamentului de Consultanţă în Afaceri PwC România.

La ce capitole s-au înregistrat progrese în Capitală

Bucureștiul a înregistrat progrese în diverse domenii legate de mobilitatea urbană, cum ar fi gestionarea traficului, inițiativele de mobilitate inteligentă și îmbunătățirea transportului public, unde s-a remarcat un progres notabil. Deși capitala României se află la începutul drumului în dezvoltarea unei mobilități inteligente, mai are încă multe provocări de depășit pentru a se alinia la standardele orașelor de top din Europa Centrală și de Est.

În contrast, Cluj-Napoca a obținut rezultate mai bune în managementul traficului, fiind considerat un exemplu de progres mare în această privință. De asemenea, orașul a avut realizări notabile în transportul public și măsuri de sustenabilitate a mediului, dar continuă să fie la început în ceea ce privește mobilitatea activă și inițiativele de mobilitate inteligentă. În această categorie a treia de dezvoltare, București și Cluj-Napoca sunt alături de orașe precum Almaty, Baku, Belgrad, Kiev și Sofia, toate aflându-se pe o traiectorie de creștere în privința soluțiilor de mobilitate urbană.

Ce țări se află în top

În fruntea indexului „Smart Cities Mobility” se regăsesc orașe precum Bratislava, Praga și Tallinn, care sunt considerate lideri în mobilitatea inteligentă datorită implementării unor soluții avansate de gestionare a traficului și a unor sisteme de transport public foarte eficiente. Acestea sunt urmate de orașe din a doua categorie, printre care se numără Budapesta, Ljubljana și Vilnius, care au făcut progrese notabile, dar încă nu au atins nivelul de lideri.

Cu toate acestea, traficul aglomerat rămâne o provocare pentru multe dintre orașele analizate, inclusiv pentru București, Kiev și Varșovia, care au înregistrat niveluri de congestie de peste 40%. În ceea ce privește calitatea aerului, doar Tallinn respectă pe deplin recomandările OMS, în timp ce orașe precum Cluj-Napoca și București se confruntă cu niveluri ridicate de poluare. De asemenea, transportul public accesibil și utilizat pe scară largă în orașele cehe Brno, Ostrava și Praga contribuie la popularitatea acestor servicii, cu rate de utilizare între 53% și 69%, față de o medie regională de 49%.

Mobilitatea urbană este evoluată în țări precum Polonia

Orașele din Polonia se remarcă printr-o infrastructură bine dezvoltată pentru biciclete, cu Wroclaw și Varșovia în frunte, având 63,8%, respectiv 49,5% din lungimea totală a drumurilor dotate cu piste de biciclete dedicate sau benzi comune pentru biciclete și pietoni. Lviv se distinge printr-o rată și mai impresionantă, de 70% pentru infrastructura dedicată bicicliștilor, rezultat al eforturilor susținute de a dezvolta rețeaua de piste de biciclete, care depășea deja 100 de kilometri înainte de invazia rusă din 2022.

Orașele analizate în cadrul indexului prezintă, de asemenea, o ușoară creștere a proporției de persoane care folosesc bicicleta zilnic, comparativ cu media europeană. În ceea ce privește mersul pe jos, Kievul ocupă prima poziție, cu 35% din populație care își parcurge traseele zilnice pe jos, urmat de orașe precum București, Budapesta, Košice și Ljubljana, unde această proporție ajunge la 29%. Aceste cifre sugerează un interes tot mai mare pentru formele de transport durabile în regiune.