„Mulțumim Înaltpreasfințitului Mitropolit Laurențiu al Ardealului care a binevoit să ofere un fragment din moaștele Sfântului Ierarh Andrei Șaguna care au fost depuse în această raclă și tuturor celor care s-au ostenit ca lucrarea să fie împlinită chiar în aceste zile premergătoare cinstirii Sfântului Ierarh Andrei Șaguna”, a spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Potrivit basilica.ro, racla a fost realizată la Atelierele Patriarhiei Române. Ea conține reprezentări ale sfântului și ale evenimentelor din viața lui. „Această lucrare deosebit de frumoasă din punct de vedere artistic este şi un simbol al jertfei credincioşilor, care au contribuit la confecţionarea ei prin susţinerea financiară”, a precizat Patriarhul la slujba de sfințire.

De ce este cinstit Sfântul Andrei Șaguna în 30 noiembrie?

Patriarhul Daniel a menționat că „Sfântul Andrei Șaguna a trecut la Domnul în 28 iunie 1873, dar noi am propus atunci când el a fost canonizat, în 2011, de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române ca să fie pomenit în aceeași zi cu Sfântul Apostol Andrei cel întâi chemat, Ocrotitorul României”.

Andrei Șaguna a fost episcop din 1848 până în 1864, apoi mitropolit, din 1864 până în 1873, fiind considerat un erudit și un mare om de cultură.

Patriarhul a mai subliniat că Sf. Ierarh Andrei a fost arhipăstor în vremuri grele când trebuia afirmată identitatea și ridicată demnitatea românilor din Transilvania”.

Şaguna a fost hirotonit arhiereu în Catedrala ortodoxă din Karlovitz, în Duminica Tomii din 1848, de către mitropolitul Iosif Raiacici, viitorul patriarh, şi a făgăduit atunci să-i “trezească” pe românii ardeleni din adâncul lor somn şi să-i ridice spre tot ce este bun şi înălţător.

În primii doi ani ca arhiereu, Şaguna şi-a îndreptat atenţia mai mult spre problemele naţiunii şi s-a implicat cu toată fiinţa lui în mişcarea revoluţionară a românilor transilvăneni. A fost copreşedinte al Adunării naţionale româneşti de la Blaj, din 3/15 mai, cea care a formulat programul cu 16 revendicări politico-naţionale, apoi tot Adunarea l-a delegat în fruntea unor intelectuali români ca să ducă la Viena aceste petiţii. Şaguna le-a prezentat împăratului, la Innsbruk şi la Viena, primind asigurări că ele vor fi satisfăcute.

I-a îndemnat pe români să meargă la școală

Andrei Şaguna s-a ocupat de organizarea învăţământului ortodox românesc de toate gradele din Transilvania.

A cerut profesorilor să scrie manuale – de aritmetică, de citire, de istorie, de fizică, de ştiinţele naturii, a tipărit mai multe manuale şcolare şi a îndrumat întregul învăţământ românesc, în primul rând pe cel primar, sub îndrumarea lui înfiinţându-se aproape 800 de şcoli în Arhiepiscopia Sibiului.

Pentru că românii nu aveau biserici şi şcoli şi erau, în mare parte, analfabeţi, Şaguna i-a îndemnat pe preoţi şi pe credincioşi să îşi ridice noi biserici şi clădiri şcolare, iar în pastoralele sale insista să se ridice clădiri pentru şcoala confesională. Prin Biserică şi prin şcoală s-a păstrat limba, s-a păstrat neamul românesc. Mitropolitul Şaguna a încercat să ridice o catedrala în Sibiu, dar în lipsa fondurilor necesare a izbutit doar să cumpere actuala Reşedinţă Mitropolitată, precum şi alte căteva clădiri din centrul Sibiului.