Pentru coaliția de guvernare formată din PNL-USR-PLUS-UDMR vin vremuri dificile, pentru că va trebui să transpună în realitate angajamentele pe care și le-au luat în campania electorală. Foarte multe dintre acestea, cele mai importante, vor trebui promovate prin legi adoptate în Parlament. Or, dată fiind structura politică a noului Parlament, promovarea reformelor anunțate, în special, de PNL și Alianța USR PLUS, va fi extrem de dificilă, dacă nu chiar imposibilă, în anumite cazuri. Drept urmare, lui Florin Cîțu și guvernului său le revine responsabilitatea de a demonstra că actuala coaliție funcționează și poate guverna eficient.
Multe dintre reformele propuse de coaliție - modificarea legilor justiției, desființarea SIIJ, revizuirea Constituției, elaborarea unei legi a Sănătății, reducerea numărului de parlamentari, alegerea primarilor în două tururi, implementarea inițiativei „Fără penali în Funcții Publice” - vor trebui aprobate prin legi votate în Parlament.
Chiar dacă dispune de o majoritate oarecum confortabilă, în jur de 260 de parlamentari, nu va fi deloc simplu pentru PNL – USR-PLUS - UDMR să impună legile de reformă pe care le dorește adoptate.
Protocolul și loviturile pe sub masă
Primul eșec ce se prefigurează este cel care are în vedere revizuirea Constituției. Este evident că actuala coaliție nu are suficiente voturi ca să inițieze procedurile de revizuire, dat fiind că nu dispune de o majoritate de 2/3. Ar fi nevoie de atragerea unor parlamentari din Opoziție, de la PSD sau de la AUR. O astfel de strategie nu este agreată de UDMR, care a impus în acordul de guvernare o prevedere specială cu privire la interzicerea traseismului politic.
De asemenea, este de așteptat să apară tot felul de dispute, blocaje sau amânări și în cazul altor inițiative legislative, precum reducerea numărului de parlamentari, care nu este agreată, în general, de partide, pe legea Sănătății sau pe reforma justiției.
Un deputat PNL, Daniel Gheorghe, a spus că nu are încredere în Vlad Voiculescu, ministrul Sănătății, și în măsurile pe care acesta le va iniția și, cu siguranță, nu este singurul care are această opinie. Drept urmare este de așteptat ca proiectul de lege a Sănătății pe care îl va iniția noul ministru să suscite numeroase controverse și dispute în interiorul coaliției.
Alegerea primarilor în două tururi este un alt proiect care nu este agreat de UDMR, care ar putea beneficia și de sprijinul PSD pentru a opri inițiativa. Chiar dacă PNL și USR PLUS își doresc legea, va fi dificil să-și convigă partenerul să li se alăture fără să riște un scandal în coaliție.
Care este configurația Parlamentului
Conform informațiilor disponibile pe site-urile celor două camere parlamentare, PNL are 93 de deputați și 41 de senatori, grupul USR PLUS este format din 55 de deputați și 25 de senatori, iar UDMR din 21 de deputați și 9 senatori. În plus, actuala coaliție mai beneficiază și de susținerea celor 18 deputați ai minorităților care, de regulă, se alătură Puterii.
De partea cealtă, PSD și AUR numără, împreună 61 de senatori și 203 deputați.
Chiar dacă nu are majoritate, Opoziția (dar nu numai) are la îndemână o mulțime de instrumente prin care poate amâna sau bloca un proiect legislativ pe care nu-l dorește adoptat. Avem în vedere procesul de dezbatere și vot, care se poate întinde pe parcursul mai multor luni, contestațiile la Curtea Constituțională, unde termenele sunt la distanțe mari în timp și unde partidele din actuala coaliție nu au înregistrat prea multe succese, ori amânările și blocajele din comisiile de specialitate.
Rolul important al comisiilor parlamentare
Un rol important în lupta parlamentară îl joacă Birourile Permanente și comisiile de specialitate în care sunt analizate, amendate și avizate proiectele legislative înainte de a ajunge în plen. Proiectele de legi sunt transmise de Biroul permanent către către comisiile permanente pentru examinarea pe fond sau pentru avizare, iar de acolo în plen. Or, cine controlează comisiile poate stabili și ritmul în care se desfășoară aceste examinări, mai repede sau mai greu.
Kelemen Hunor, Florin Citu, Ludovic Orban, Dan Barna, Dacian Ciolos
În actualul Parlament, coaliția de guvernare a obținut conducerea a 12 comisii parlamentare, șase PNL, patru USR PLUS și două UDMR.
Astfel, PNL controlează Comisia pentru buget - Bogdan Huţucă, Comisia de mediu - George Cătălin Stângă, Comisia de sănătate - Nelu Tătaru, Comisia de apărare - Constantin Şovăială, Comisia pentru tehnologia informaţiilor - Ion Sabin Sărmaş și Comisia pentru comunităţile de români din afara graniţelor - Gigel Ştirbu.
Alianța USR PLUS a obținut șefia pentru Comisia pentru muncă - Oana Ţoiu, Comisia pentru cultură - Iulian Bulai, Comisia juridică - Mihai Badea și Comisia pentru tineret şi sport - Tudor Pop.
UDMR controlează Comisia pentru industrii şi servicii - Bende Sandor şi Comisia pentru politică externă - Biro Rozalia.
Guvernul, deocamdată singura speranță a coaliției PNL-USR-PLUS-UDMR de a îndeplini promisiunile din campanie
Instrumente parlamentare de blocare și amânare a legilor
Inițiativele legislative pot fi „îngropate” în Birourile Permanente sau în comisiile parlamentare, așa cum s-a întâmplat în trecut sau puse cu întârziere pe ordinea de zi a ședințelor de plen. Un exemplu, în acest sens, este proiectul de lege prin care se propunea eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari, care a fost depus în Parlament în 2017 și care a fost blocat la comisia de specialitate vreme de trei ani, până în iunie 2020 când a intrat în dezbatere.
De asemenea, adoptarea unui proiect legislativ poate fi amânată prin propunerea unui număr imens de amendamente, de către Opoziție. Au încercat cei din USR, în mandatul trecut, la comisia specială condusă de Florin Iordache, la modificarea statutului magistraților. Au fost depuse nu mai puțin de 700 de amendamente, din care 400 au fost respinse.
Dat fiind că PSD și ALDE dețineau majoritatea, acestea au fost discutate într-un timp record, pentru ca legea să ajungă în plen. Același lucru s-a întâmplat și în ședința Camerei Deputaților, unde au fost „dezbătute” într-o oră și un sfert.
Absențele din plen pot duce la blocaje
Florin Citu, Ludovic Orban, PNL
Pe de altă parte, se întâmplă mai mereu ca parlamentarii, indiferent de partide, să absenteze la dezbaterile din comisii sau din plen, din tot felul de motive, deplasări în țară sau străinătate, întâlniri etc. iar acest lucru poate da peste cap un vot pe o lege importantă.
PSD și AUR, partidele din Opoziție, pot profita de absența unor parlamentari ai Puterii pentru a-și impune punctul de vedere în anumite situații și să adopte sau să respingă anumite legi.
În ultima lună de mandat a vechiului Senat, PSD a eșuat în încercarea de a înlocui doi membri ai Biroului Permanent, deoarece nu s-a întrunit cvorumul, majoritatea senatorilor fiind în campanie electorală. Cât de mult contează un parlamentar la vot s-a văzut și cu prilejul moțiunii de cenzură prin care a fost demis Guvernul condus de Viorica Dăncilă. Parlamentarul Cristian Lungu a fost adus cu ambulanța la Palatul Parlamentului pentru a vota moțiunea de cenzură.
Contestațiile la Curtea Constituțională
Pe vremea când activau în opoziție, parlamentarii PNL și USR PLUS au recurs de nenumărate ori la acest instrument, însă de cele mai multe ori nu au reușit să obțină decât amânarea intrării în vigoare a legilor contestate.
Pe de altă parte în cazul legii de anulare a pensiilor speciale, adoptată în Parlament anul trecut, a picat la examenul de constituționalitate. Proiectul a fost criticat chiar de fostul judecător CCR, Augustin Zegrean, care a spus că politicienii au dorit să facă doar un exercițiu de imagine.
„Parlamentarii vor să mute atenția de la ei la Curtea Constituțională. Dacă au propus că se anulează pensiile speciale numai pentru magistrați sau că se mențin pensiile speciale la polițiști, atunci au făcut rău pentru că oamenii trebuie tratați la fel. Există o decizie a Curții care spune că magistrații au dreptul la pensie de serviciu. Dacă au făcut-o numai ca să scape ei (n.r. – parlamentarii) de gura publicului, au făcut-o degeaba. Nu este în regulă, o trimit la Curte să o respingă Curtea ca să dea lumea cu pietre în geam la Curte”, spunea la vremea respective fostul judecător CCR.
Controlul Parlamentului, o misiune dificilă
În aceste condiții, în actuala configurație politică, este greu de crezut că Parlamentul va reuși să se pună de acord într-un timp scurt și va reuși să adopte reformele din programele electorale. Nu s-a putut nici în urmă cu patru ani, pe vremea când PSD avându-l la conducere pe Liviu Dragnea domina Parlamentul prin numărul de senatori și deputați.
Este de așteptat să dureze până când noii parlamentari să-și intre în mână și să se acomodeze cu tehnicile și procedurile de lucru în Parlament, astfel încât să poată promova legile pe care și le doresc partidele din coaliția de dreapta.
De asemenea, ceea ce se va întâmpla în Camera Deputaților și în Senat, felul în care vor decurge lucrurile, va depinde foarte mult de atitudinea și de abilitățile de negociere ale celor doi președinți, Ludovic Orban și Anca Dragu. Cei doi au un rol important în menținerea unității parlamentare și în impunerea ritmului de lucru.
Pe cale de consecință, Cabinetului Cîțu îi revine responsabilitatea de a demonstra că actuala coaliție funcționează și poate guverna eficient, cel puțin până când lucrurile se vor așeza și la nivelul Parlamentului.