Grupul paramilitar rus Wagner a anunţat luni că forţele sale se vor retrage din Bahmut începând cu 25 mai până cel târziu pe 1 iunie şi vor ceda poziţiile lor armatei regulate ruse, după ce au revendicat capturarea acestui oraş-simbol din estul Ucrainei,
La periferia de vest (a oraşului Bahmut), liniile de apărare sunt în funcţiune. Prin urmare, grupul Wagner părăseşte Artiomovsk (numele sovietic al Bahmut, n.r.) între 25 mai şi 1 iunie", a declarat Evgheni Prigojin, şeful forţelor Wagner, într-o înregistrare audio postată de serviciul său de presă.
Capturarea Bahmut a fost revendicată sâmbătă de Prigojin, care a dat atunci asigurări că va preda controlul asupra oraşului trupelor regulate ruse pe 25 mai.
"Dacă nu sunt suficiente unităţi ale Ministerului Apărării (pentru a ocupa Bahmut), există aici mii de generali (pentru a o face), trebuie format un regiment de generali, să li se dea arme şi totul va fi bine", a ironizat luni Prigojin, într-o nouă critică la adresa comandamentului militar rus, pe care îl vizează asiduu.
Ce va face grupul Wagner
Kievul nu a confirmat pierderea oraşului Bahmut. Comandantul forţelor terestre ucrainene, Oleksandr Sîrskîi, a afirmat, duminică, că trupele sale nu mai controlează decât o parte "insignifiantă" din oraş, dar continuă să avanseze pe flancuri, după cum anunță Agerpres.
Altfel, președintele francez Emmanuel Macron vrea să mărească cheltuielile militare la 413 miliarde de euro în următorii șapte ani, dar analiștii spun că această creștere (cu 30% a cheltuielilor pentru apărare) nu ține cont de ceea ce se întâmplă în Ucraina. Invazia rusă a Ucrainei a fost marcată de o utilizare masivă a artileriei și rachetelor. S-a ajuns la o întoarcere spre un tip mai tradițional de război, pe care militarii, de după Războiul Rece îl evitaseră, în favoarea tehnologiilor avansate, potrivit Politico.
Bugetul militar francez – pe care Adunarea Națională urmează să îl voteze săptămâna aceasta – rămâne în continuare la nivelul de dinaintea războiului din Ucraina, cu mai puține arme grele, cum ar fi tancurile și transportoarele blindate, sporind în același timp cheltuielile pentru descurajarea nucleară. Se spune că votul final va avea loc înainte de 14 iulie, ziua națională a Franței.
„Mulți oameni au pledat pentru… mai multe tancuri de luptă Leclerc, mai multe avioane de luptă Rafale pentru a putea întări flancul estic al NATO. Dar, asta nu este logica Franței”, a spus Pierre Haroche, cercetător în domeniul apărării la Universitatea Queen Mary din Londra. Potrivit lui Michel Goya, un consultant militar francez, colonel în retragere, noul buget militar care sepreconizat din 2024 până în 2030 arată că Franța – singura țară din UE cu arme nucleare – nu se pregătește pentru posibilitatea unui conflict terestru major. „Concluzia este că puterea noastră de nucleară ne protejează de un scenariu ucrainean. [În schimb] încercăm să ne proiectăm pregătim și să fim capabili să ne alăturăm unei coaliții conduse de Statele Unite”, a spus el.