Miron Cozma, fostul lider sindical al minerilor din Valea Jiului, a declarat, miercuri, în cadrul unei dezbateri pe tema Mineriadei din iunie 1990, că nu are remuşcări pentru persoanele ucise în timpul evenimentelor, deoarece el ar fi fost adus cu forţa la Bucureşti.
Prezent la o dezbatere organizată de pe tema Mineriadelor, acesta a spus că nu el este în realitate un opozant al lui Ion Iliescu şi că atunci când acesta i-a mulţumit public pentru intervenţia de la Bucureşti a fost un act de manipulare, menit să-l scoată vinovat, scrie Mediafax.
În acelaşi timp, fostul procuror militar Dan Voinea, care a instrumentat dosarul "Mineriadei", a spus la dezbatere că, după părerea lui, nu s-a dorit la nivel politic să fie identificaţi şi condamnaţi cei vinovaţi, în condiţiile în care dosarele i-au fost luate şi nu s-au soldat în cele din urmă cu nicio condamnare.
Dan Voinea a explicat că, pe lângă anchetarea incidentelor violente din timpul Mineriadei, a existat şi un dosar care a urmărit evaluarea prejudiciului adus statului, prin distrugerile provocate, cât şi prin scoaterea muncitorilor din producţie. Voinea a precizat că a constat în timpul cercetărilor că, deşi erau plecaţi la Bucureşti, muncitorii au fost pontaţi ca fiind la serviciu şi chiar au primit prime.
Ne puteți urmări și pe Google News
Pentru evaluarea prejudiciului a fost desemnat la momentul respectiv un expert, care însă nu a ajuns la nicio concluzie şi care ar fi fost ameninţat, potrivit fostului procuror militar care nu a precizat de către cine.
La începutul lunii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anunţat că dosarul ”Mineriada” a fost redeschis. PÎCCJ a infirmat rezoluţiile de neîncepere a urmăririi penale în cazul acelor evenimente, instanţa supremă urmând să hotărască dacă va confirma decizia. În 17 septembrie 2014, România a fost obligată să continue investigaţiile în dosarul Mineriadei, în urma unei decizii a Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Această instanţă sublinia, la acel moment, obligaţia statului român de a face dreptate victimelor crimelor împotriva umanităţii, indiferent de timpul scurs de la săvârşirea acestora.
Recomandările noastre
