Mircea Snegur a fost primul președinte al Republicii Moldova după căderea imperiului bolșevic numit Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice (URSS).

Mircea Snegur, agronom și președinte de colhoz

Mircea Snegur s-a născut în anul 1940, în 17 ianuarie, la Trifănești, jud. Soroca. În acei ani, Soroca aparținea de România.

Studiile superioare și le-a făcut la Institutul Agricol din Chișinău, pe care l-a absolvit în 1961.

În anii 1961-1968 a lucrat în calitate de agronom și președinte de colhoz (corespondentul sovietic al CAP-ului din România) în satul Lunga, raionul Florești, fost Soroca.

Între anii 1978-1981, a fost director general al Asociației Științifice de Producție “Selecția” și director al Institutului de Cercetări Științifice în Domeniul Culturilor de Câmp din orașul Bălți.

De la raionala de partid din Edineț la președinție

Mircea Snegur a fost prim-secretar al Comitetului Raional Edineț al Partidului Comunist din RSS Moldovenească (PCM) între anii 1981-1985, iar din anul 1985 și până în anul 1989 deține funcția de secretar al Comitetului Central al Partidului Comunist din RSS Moldovenească (PCM).

La 27 aprilie 1990 a fost ales Președinte al Sovietului Suprem al RSSM. Simpatia moldovenilor și-a atras-o în august 1989, când a acceptat să susțină proiectul de lege care conferea limbii române dreptul de limbă oficială și revenirea la drapelul tricolor.

De la 3 septembrie 1990 a deținut funcția de Președinte al Republicii Moldova, până la 1 decembrie 1996, când a pierdut alegerile în fața lui Petru Lucinschi.

Mircea Snegur și declarația de independență a Republicii Moldova

Declarația de Independență a fost adoptată la 27 august 1991, de către Parlamentul republicii Moldova. Prin această declarație, Republica Moldova este proclamată „stat suveran, independent și democratic, liber să-și hotărască prezentul și viitorul, fără nici un amestec din afară, în conformitate cu idealurile și năzuințele sfinte ale poporului în spațiul istoric și etnic al devenirii sale naționale”.

Mircea Snegur declara că "Republica Moldova nu poate reuși ca patrie a unui singur neam, ci ca patrie a Moldovenilor Români, Ruși, Ucraineni, Găgăuzi, Bulgari ș. a., toți cetățeni egali în drepturi și toți deopotrivă Moldoveni, fie că aparțin limbii, istoriei și culturii poporului Român, Rus, Ucrainean, Găgăuz sau Bulgar".

Această poziție l-a determinat să se declare potrivnic reunificării imediate cu România, și a dus la separarea sa de Frontul Popular în octombrie 1991 și la decizia sa de a candida ca independent în alegerile prezidențiale de la 8 decembrie 1991.

Snegur, contra unirii cu România, duce Republica Moldova în CSI

În decembrie 1991, președintele Mircea Snegur semnează actul prin care Republica Moldova devine stat membru (fondator) al Comunității Statelor Independente (CSI). La 2 martie 1992 Republica Moldova devine membră cu drepturi depline al Organizației Națiunilor Unite (ONU).

Președintele Snegur a intrat în conflict cu conducerea Partidului Democrat Agrar din Moldova (PDAM), întrucât în aprilie 1995 a venit cu o inițiativă legislativă privind denumirea limbii oficiale a statului (prin care se dorea revenirea la denumirea de ”limba română”). Acest lucru a provocat o reacție ostilă din partea majorității parlamentare, fapt care avea să ducă la desolidarizarea lui Snegur de PDAM.

La 13 septembrie, la ora 23.30 „Președintele Republicii Moldova Mircea Snegur a cedat în lupta cu boala incurabilă. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească lângă cei drepți”, scria la acea vreme Constantin Tampiza, fost ministru de finanțe al Republicii Moldova.