Iată câteva dintre declarațiile făcute de „Il Luce”, la Kanal D, referitoare la accidentul comis de el pe 6 ianuarie, dar și de cel făcut de mașina familiei Lucescu în 1991:
Vom face o plângere în legătură cu tot ce se spune acolo, toate cuvintele urâte. Eu nu am fost în România în niciun moment în perioada aia, nu am luat contact cu absolut nimeni, am fost acuzat și de mită. În sfârșit, nu vreau să mai discut problema asta, se va rezolva în instanță”.
„Faceți și voi niște legături și veți vedea. Într-adevăr, pe mine și pe Răzvan ne-ați făcut niște monștri. Cuvinte de criminal ți cuvinte de genul ăsta… Mi se pare ieșit din comun. Nimic nu este acoperit în toată aia!. Nimic, nimic! Totul este făcut pe presupuneri: ba că a fost Răzvan, n-a fost Răzvan, ba că a traversat strada sau n-a traversat, ba că s-a oprit pe refugiu, ba că i-a fost frică că vine din partea aia și s-a dat înapoi… O mulțime de lucruri sunt acolo. Dacă vreți să continuați, poate face plăcere cuiva”.
 
„Omul acela nu a vorbit cu mine, nu m-a cunoscut, de unde știe omul ăla? M-a făcut bețiv, m-a făcut că eu am provocat accidentul ăla de tramvai. A fost o fată care a traversat în viteză strada și a încercat să prindă un autobuz. Ce e atât de complicat în toată treaba asta? Câți dintre noi n-am făcut lucrul ăsta fără să ne gândim la consecințe, fără să ne uităm în stânga și în dreapta? Minciuni cu Răzvan, că a mai omorât un om cu câteva zile înainte… Vedeți unde s-a ajuns? Mă supără minciunile, mă supără acuzațiile, mă supără cuvintele urâte. Pe mine m-a făcut bețiv, pe Răzvan l-a făcut bețiv, noi care nici nu punem gura pe așa ceva. E o întreagă carieră în spatele nostru, care demonstrează că nu suntem ăia. Ne-a făcut criminali, ne-a făcut în toate felurile, m-a făcut că am venit și am dat mită. E posibil? Să controleze pașapoartele toată perioada aia, să vadă dacă e adevărat. Așa, oricine poate să spună orice”.
„Nu cred că tatăl a suferit cât a suferit fata asta care a făcut accidentul”
„Dacă omul ăla nu s-a întâlnit niciodată cu mine, dacă eu niciodată nu i-am dat telefon, înseamnă că am avut încredere în organele abilitate care au constatat chestia asta. Dacă el zice că timp de doi ani au scos… înseamnă că s-au făcut cercetări și recercetări! Pentru care motiv, după 20 de ani a apărut chestia asta? Nu cred că tatăl a suferit cât a suferit fata asta care a făcut accidentul. N-a dormit nopți întregi, a fost la psiholog, a avut probleme mari din câte știu eu. E cusută cu ață albă. Nu fac niciun fel de acuze, nu merg mai departe cu toate astea”.