NATO va susține Ucraina câtă vreme va fi nevoie în războiul pe care îl duce împotriva Rusiei, pentru eliberarea teritoriilor ocupate. Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, susține că finalul războiului depinde de Vladimir Putin. Geoană a făcut o serie de comentarii cu privire la evoluția războiului, dar și legat de alte aspecte din activitatea alianței.

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că alianța nord-atlantică este hotărâtă să sprijine Ucraina atât timp cât va fi nevoie. El a explicat că pacea s-ar putea încheia doar în condițiile în care Vladimir Putin va opri ostilitățile pe care le-a declanșat în urmă cu apropximativ un an.

Mircea Geoană a acordat un interviu publicației Deutsche Welle în care a comentat mai multe aspecte legate de evoluția războiului, dar și de activitatea NATO. El a explicat de ce este foarte important ca NATO să-și întărească prezența pe flancul estic, la Marea Neagră și când va avea loc aderarea noilor membri, Suedia și Finlanda.

De asemenea, Mircea Geoană a vorbit și despre Republica Moldova și despre susținerea pe care această țară o primește din partea NATO și a Uniunii Europene.

„Președintele (moldovean) Maia Sandu are dreptate: A fi neutru nu înseamnă că ești slab în ceea ce privește apărarea. Există ceva interesant în legătură cu Republica Moldova: Această țară este un partener comun atât al NATO, cât și al Uniunii Europene. Faptul că UE a oferit Ucrainei, dar și Republicii Moldova, o cale clară de aderare la UE ajută, într-un fel, Moldova să reziste la această presiune uriașă din partea Rusiei. Pentru că împotriva Republicii Moldova, Rusia a desfășurat întregul său arsenal de război hibrid”, a explicat Mircea Geoană.

În cele ce urmează puteți citi interviul complet al secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană:

Războiul din Ucraina și NATO

DW: În urmă cu un an, Vladimir Putin a început războiul împotriva Ucrainei. Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, tocmai a exclus ideea de a renunțe la vreun teritoriu al țării sale în cadrul unui potențial acord de pace cu Rusia. Dar cum rămâne cu NATO? Va sprijini Ucraina atâta timp cât trupele rusești controlează părți din țară, inclusiv Crimeea?

Mircea Geoană: Suntem hotărâți să continuăm să sprijinim Ucraina atât timp cât va fi nevoie și, de asemenea, să ne asigurăm că va câștiga acest război. Domnul Putin poate opri acest război în orice moment. Dacă el decide să oprească războiul, nu va mai fi niciun război. Vor exista discuții de pace.

Și cred că ucrainenii sunt cei care trebuie să definească ce reprezintă victoria și care vor fi condițiile prealabile pentru o soluție politică. Așadar, noi ajutăm Ucraina și, ajutând Ucraina, ne ajutăm pe noi înșine. Și suntem aici pentru a rămâne pe termen lung alături de ucraineni.

Creșterea prezenței forțelor NATO pe flancul estic

DW: NATO și-a sporit semnificativ prezența pe flancul său estic. Ce va face alianța pentru a proteja regiunea Mării Negre (inclusiv țara dumneavoastră de origine, România) și de ce este această regiune atât de importantă în contextul războiului Rusiei din Ucraina?

Mircea Geoană: Permiteți-mi să vă fac doar un mic memento istoric. Vă amintiți anul 2008 în Georgia - a fost la Marea Neagră. Vă amintiți de Crimeea în 2014 - este în Marea Neagră. Deci vedeți cum Rusia se folosește de capacitățile militare din Marea Neagră pentru a-și proiecta puterea până în Africa și în Mediterana. Deci și aici este vorba tot despre Marea Neagră.

De aceea, în conceptul strategic al NATO, aprobat la Madrid, considerăm și recunoaștem Marea Neagră ca fiind o regiune strategică de relevanță pentru noi. Nu este singura: Marea Baltică este importantă, Marea Adriatică este importantă, Marea Nordului este importantă, Atlanticul de Nord este important. Dar Marea Neagră are o specificitate având în vedere prezența rusă sporită din zonă, cu atât de multă presiune pe care o exercită asupra Ucrainei. Și, de asemenea, avem Ucraina, Georgia și Republica Moldova, care sunt parteneri ai NATO.

Așa că Marea Neagră este foarte importantă. Și noi luăm măsuri specifice. În țara mea natală, România, Franța conduce grupul de luptă. În țara vecină, Bulgaria, Italia conduce grupul de luptă. Așadar, suntem atenți și investim în descurajarea unei agresiuni și apărarea țărilor de la Marea Neagră.

NATO și Republica Moldova

DW: Presiunea asupra Republicii Moldova este în creștere, iar atacurile cu rachete rusești asupra Ucrainei reprezintă o amenințare directă la adresa securității Republicii Moldova. Cum poate NATO să ajute această țară să-și garanteze independența și suveranitatea?

Mircea Geoană: Moldova este un partener al NATO. De trei decenii, asistăm Moldova în multe feluri. Desigur, știm că Republica Moldova este o țară neutră prin constituție și respectăm acest lucru. Dar noi vedem o intensificare a parteneriatului dintre Republica Moldova și NATO. Răspundem la solicitările pe care guvernul și președintele Republicii Moldova ni le adresează, atât către NATO ca organizație, cât și către aliații individuali.

Președintele (moldovean) Maia Sandu are dreptate: A fi neutru nu înseamnă că ești slab în ceea ce privește apărarea. Există ceva interesant în legătură cu Republica Moldova: Această țară este un partener comun atât al NATO, cât și al Uniunii Europene. Faptul că UE a oferit Ucrainei, dar și Republicii Moldova, o cale clară de aderare la UE ajută, într-un fel, Moldova să reziste la această presiune uriașă din partea Rusiei. Pentru că împotriva Republicii Moldova, Rusia a desfășurat întregul său arsenal de război hibrid.

Nu este un război deschis ca în Ucraina dar, cu toate acestea, presiunea asupra Moldovei este imensă, așa cum este foarte mare presiunea asupra Georgiei sau asupra Bosniei-Herțegovina. De aceea, ajutăm și mai mult acești parteneri care se află sub o mare presiune din partea Rusiei.

Despre aderarea Finlandei și Suediei la NATO

DW: Aderarea Finlandei și Suediei la NATO a fost pregătită, dar unele state membre încă întârzie ratificarea protocolului de aderare - cum ar fi Ungaria. Ce credeți că se află în spatele acestei situații?

Mircea Geoană: În primul rând, procesul de aderare a acestor doi noi membri la NATO a fost cel mai comprimat și cel mai accelerat dintre toate celelalte extinderi de după Războiul Rece. Este rapid după orice standard. În al doilea rând, ei sunt deja invitați în NATO, deci participă la foarte multe lucruri, inclusiv la planificarea și exercițiile de apărare ale NATO. Practic, ei sunt în jurul mesei în cea mai mare parte a timpului.

Suntem încrezători că cele două parlamente naționale care mai trebuie să ratifice protocoalele de aderare ale Suediei și Finlandei - și anume parlamentul maghiar și parlamentul turc - vor face acest lucru cu celeritate. Secretarul general Jens Stoltenberg a fost la Ankara cu doar câteva ore în urmă și a făcut din nou această solicitare președintelui Erdogan. De asemenea, facem acest lucru și în fața viitorilor noștri aliați suedezi.

Așadar, suntem optimiști că și aceste două țări vor fi membre cu drepturi depline ale NATO. Și suntem, de asemenea, încrezători că cele două parlamente rămase vor accelera procesul de ratificare a acestora. Și apoi, fără nicio altă decizie, în momentul în care cei doi aliați rămași vor ratifica, instrumentul de aderare va fi prezentat Departamentului de Stat de la Washington. Aceasta este regula.

Și vom deveni, sperăm, în drum spre Vilnius (summitul NATO, 11-12 iulie 2023 - n. red.), o alianță de 32 de națiuni, cea mai puternică și cea mai relevantă alianță din istoria omenirii. Finlanda și Suedia ne vor adăuga o mare complexitate, democratică și militară și de reziliență, și o valoare adăugată, conform DW.