Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a adus lămuriri, ieri seară, în disputa Legii recursului compensatoriu, care a inflamat opinia publică și clasa politică. Ministrul a avut, în cursul dimineții de ieri, o întrevedere cu premierul Viorica Dăncilă, iar luni îi va prezenta un raport care conține analiza, cauzalitatea, structura și consecințele faptelor comise de beneficiarii legii. Tot atunci, îi va prezenta un pachet de propuneri legislative si non legislative care trebuie luate.

Ministrul a dat o statistică a ANP din care reiese că procentul de recidiviști a scăzut, dar că problema supraaglomerării penitenciarelor trebuie să fi e reglementată în acord cu standardele europene. Tudorel Toader a mai făcut un scurt istoric al traseului legii și a amintit că a fost inițiată de Guvernul tehnocrat și promulgată de președinte fără să sesizeze CCR.

 

Cum a început povestea recursului compensatoriu. Necesitatea de a găsi o soluție la problema supraaglomerării și la cea a condițiilor grele din închisorile din România a început imediat după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a revenit după avertismentele din 2016 și a pus în vedere statului român, printr-o decizie din 25 aprilie 2017, că are la dispoziție 6 luni să găsească soluții pentru cei aproximativ 28.000 de deținuți ale căror drepturi fundamentale sunt încălcate.

Deși în decizie nu se vorbea despre sancțiuni, la vremea respectivă, autorităților din România le era clar că statul riscă să plătească despăgubiri uriașe, având în vedere o hotărâre-pilot pronunțată de CEDO în 2013 în cazul Italiei. Raluca Prună, ministru al Justiției la vremea respectivă, declara în data de 1 martie 2016: „Avem precedentul Italiei, iar CEDO a obligat statul italian să plătească opt euro pe zi pentru fiecare zi de detenție pentru toate persoanele aflate în condamnare, de la data la care au intrat în condamnare și, inclusiv, retroactiv. Asta înseamnă că statul italian plătește 78 de milioane de euro pe an. Pentru România (…) estimările noastre sunt că tot cam așa - în jur de 80 de milioane de euro ar avea statul român de plătit”.

De la 3 la 6 zile câștigate

În acest context, a fost găsită soluția recursului compensatoriu care, în loc de bani, le dădea posibilitatea deținuților să beneficieze de zile de libertate după modelul zilelor-câștig pe care aceștia le acumulează prin desfășurarea de activități în penitenciar, zile care se scad din pedeapsă la liberarea condiționată. Proiectul de lege inițial prevedea acordarea a 3 zile de libertate pentru fiecare 30 de zile petrecute în condiții improprii, însă dezbaterile s-au complicat în Parlament. Principala problemă a fost legată de aplicarea măsurii tuturor deținuților, inclusiv celor condamnați pentru infracțiuni grave, și de faptul că legislația prevedea deja posibilitatea liberării condiționate după executarea unei fracții din pedeapsă.

Totodată, s-a ajuns la concluzia că măsura trebuie să se aplice de la caz la caz, în urma unei analize riguroase. Camera Deputaților a înlocuit cele 3 zile cu 6 zile considerate ca fiind executate la fiecare 30 de zile de executare a pedepsei în condiții necorespunzătoare, însă Ministerul Justiției condus de Raluca Prună nu a fost de acord cu modificările propuse, ținând cont și de unele voci critice, care vedeau măsura ca pe o „grațiere mascată”.

În final, a fost adoptată și promulgată Legea nr. 169/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor, intrată în vigoare la data de 21 iulie 2017. Textul de lege prevedea acordarea a 6 zile de libertate pentru fiecare lună executată în condiții grele de detenție. Legea recursului compensatoriu s-a aplicat cu raportare la dispozițiile privind liberarea condiționată, iar în multe situații deținuți care nu ar fi îndeplinit fracția pentru eliberare, după promulgarea legii recursului compensatoriu, au putut intra în comisia de eliberare.

 

La doi ani diferență, declarații politice contradictorii

Fostul ministru al Justiției din Guvernul tehnocrat, Raluca Prună, inițiatoarea proiectului de lege în privința recursului compensatoriu, nu excludea, în 2016, grațierea ca rezolvare a problemei suprapopulării din penitenciare. „Chestiunea aceasta a graţierii nu este exclusiv o decizie a ministrului Justiţiei. Trebuie să existe şi o analiză în România să vedem, graţiem?”, spunea Prună. În prezent, fostul ministru spune că modificările aduse de actuala guvernare au avut efecte negative. „Realitatea este că această coaliţie PSD-ALDE, prin Guvernul său Grindeanu, a adoptat acest proiect de lege, l-a trimis în Parlament în ianuarie anul trecut şi apoi a urmat calea parlamentară. Proiectul a fost conceput însă pe durata Guvernului tehnocrat. În varianta iniţială ar fi ieşit aproximativ 1.700 de persoane, iar acum, au ieşit peste 11.000”, a declarat, ieri, Prună.

 

Președintele a promulgat legea fără comentarii

În urmă cu doi ani, președintele Klaus Iohannis era optimist în privința soluțiilor care se vor găsi. „Nu este nicidecum treaba Administraţiei Prezidenţiale să se ocupe de aceste chestiuni. De asta se ocupă Ministerul Justiţiei şi cred că se găsesc profesionişti în minister care se vor apuca după ce există această hotărăre pilot de treabă’’, spunea Iohannis în 2017. După votul în plen, președintele a promulgat legea, fără să sesizeze CCR. Ieri, președintele a somat Guvernul să găsească soluţii cu privire la recursul compensatoriu.

 

Vinovați că nu s-au opus

Social-democrații au transmis, ieri, că vinovați de efectele „Legii Prună” sunt inițiatorii și Klaus Iohannis, care nu a împiedicat adoptarea proiectului de lege. Zilele trecute, mai mulți socialdemocrați spuneau că recidiviștii ar fi avut același comportament și fără să beneficieze de recursul compensatoriu. „Și dacă nu ar fi beneficiat de recursul compensatoriu un astfel de individ ar fi ajuns să înfăptuiască fapte eventual similare şi după ce şi-ar fi ispăşit de drept pedeapsa”, a declarat social-democratul Nicuşor Halici.

Pe 13 martie 2017, într-o ședință a Senatului, parlamentarii PNL, USR și PMP au votat în masă pentru legea recursului compensatoriu, alături de coaliția de guvernare. După care, a fost trimisă la Camera Deputaților, for decizional. Aici, proiectul de lege a fost amendat de majoritatea parlamentară în comisii și în lucrările de plen, inclusiv modificarea de 6 zile în loc de 3 la fiecare 30 de zile efectuate. Opoziția nu a mai votat, iar proiectul a trecut cu voturile majorității parlamentare.

PNL și USR au blamat, zilele trecute, legea recursului compensatoriu, deși, în urmă cu doi ani, cele două partide susțineau proiectul.

„USR salută acest proiect de lege pentru adoptarea unor măsuri compensatorii către nişte deţinuţi care nu beneficiază de condiţii proprii de detenţie”, spunea senatorul Vlad-Tudor Alexandrescu. „Acest proiect de lege face jumătate de pas în faţă şi am speranţa că celelalte proiecte care sunt deja în procedură parlamentară vor întâmpina aceeaşi deschidere din partea majorităţii parlamentare”, spunea și senatoarea PNL Alina Gorghiu.

Statistica dinamitează scandalul liberărilor condiționate

Numărul deținuților care au beneficiat de eliberarea condiționată este mult mai mic în anul 2018 față de anul 2014. Statisticile Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) arată că în 2014 au fost puși în libertate 11.902 de deținuți. În 2018, când a intrat în vigoare Legea 169/ 2017, privind recursul compensatoriu, numărul deținuților ieșiți din pușcării este de 8.859. De asemenea, în 2014 au revenit după gratii 3.589 de persoane eliberate condiționat, în timp ce în 2018 au fost reîncarcerați 448 de eliberați condiționat. Practic, doar 5,2 %. Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat că va face verificări privind persoanele eliberate condiționat de către comisiile de eliberare din penitenciare. (Petrișor Cană)

Opoziția cere abrogarea legii

USR va iniția un proiect de lege de abrogare a legii privind recursul compensatoriu, iar liberalii au solicitat coaliției de guvernare să convoace sesiune parlamentară extraordinară de urgenţă în care legea recursului compensatoriu să fie amendată sau abrogată.