Ministerul Educației a pus în dezbatere publică strategia până în 2020. Ce își propun autoritățile în materie de învățământ

Ministerul Educației a pus în dezbatere publică strategia până în 2020. Ce își propun autoritățile în materie de învățământ

Ministerul Educației a pus pe site-ul instituției un proiect de lege care prevede țintele pentru perioada 2014-2020. Potrivit acesteia, până la finalul perioadei, 15% din adulți ar trebui să participe la programe de instruire.

Potrivitit docuemntului, până în 2010, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire, matematică și științe exacte, ar trebui să fie mai mic de 15 %.

Totodată, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar3, ar trebui să fie de cel puțin 40 %.iar proporția abandonului școlar timpuriu din sistemele de educație și formare, ar trebui să fie sub 10 %. Cel puțin 95 % din copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară. Un alt obiectiv este acela ca proporția de absolvenți angajați (cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani), care au părăsit sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 % (comparativ cu 76,5 % în 2010).

Autoritățile își propun ca rata de părăsire timpurie a școlii să se reducă de la 17,3% cât era în 2013, la 10%, în 2020.Rata abandonului școlar timpuriu este una dintre cele mai mari față de media europeană de 12%.

Ce probleme identifică strategia:

România continuă să se situeaze pe penultimul loc între țările europene participante în programul PISA. În ciuda unui progres bun înregistrat față de testarea anterioară (PISA 2009), rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, participanți la testele PISA din anul 2012, indică un procent foarte ridicat al celor cu competențe scăzute de citire (37,3%), matematică (40,8%) și științe exacte (37,3%), în condițiile în care media europeană, în aceași an, a fost de 17,8% la citire, 22,1% la matematică și 16,6% la științe, iar ținta (ET 2020) propusă la nivel european pentru anul 2020 este de 15%. Rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare după anul 2009. În cazul absolvenților de învățământ secundar superior (ISCED 3-4), rata de ocupare în 2013 a fost de 55,5%, comparativ cu o rată de 76,2% a ocupării absolvenților de învățământ superior (ISCED 5-6). Cu o rată a ocupării absolvenților de 66,8% în anul 2013, pe ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-6, România se plasează sub media europeană, de 75,5%, departe de ținta de 82%, propusă la nivel european pentru anul 2020. Pe ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în România a fost, în 2013, de 63,9% (față de media europeană de 68,4%), practic fără niciun progres notabil în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, propusă la nivel național pentru anul 2020. Rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în 2013, de 2,0%, mult sub valoarea europeană de 10,5% și ținta de 12% propusă de România pentru 2020.