Cu ocazia ultimului interviu acordat de Laura Codruța Kovesi, în plin scandal public creat în jurul activității DNA, aceasta s-a plâns, printre altele, de lipsa de colaborare cu Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI) din Ministerul de Interne, fosta DIPI sau „doi ș’un sfert”. „Nu primim sesizări nici de la serviciul de informaţii al Ministerului de Interne, am avut discuţii instituţionale în acest sens”, a declarat Laura Codruţa Kovesi pentru Europa FM, după ce tocmai se plânsese că nici SRI nu mai este ce-a fost odată în relația cu DNA

În replică, DGPI a transmis un comunicat de presă prin care contrazice afirmațiile șefei DNA. Conducerea DGPI susține că a trimis 29 de lucrări către DNA de la începutul acestui an, dar că noua organizare a instituției nu-i mai permite să efectueze anumite activități, „aria de competență reprezentând-o strict Ministerul Afacerilor Interne”. În realitate, însă, nu aria de competență este piedica în calea colaborării, ci mai degrabă atitudinea celor din DNA față de activitatea ofițerilor DGPI (DIPI) manifestată de-a lungul timpului.

Căci minciuna are picioare scurte, iar vechea zicală românească „dacă tăceai, filosof rămâneai!” se confirmă în viața de zi cu zi, mai ales în viața DNA și a șefei sale. Pentru că DIPI a trimis încă de anul trecut informări către DNA, inclusiv în dosarul autostrăzilor în care ar fi trebuit anchetat și fostul soț al Codruței, informări de care nu s-a ținut cont sau au ajuns la coșul de gunoi!

Bebe, numele care a declanșat scandalul

După cum am scris de-a lungul mai multor episoade în Evenimentul zilei, DNA avea în lucru, și încă mai are, cel puțin două dosare de cercetare penală privind fapte de corupție și abateri grave cu privire la atribuirea, execuția și recepția autostrăzii surpate Sibiu-Orăștie, dar și la autostră- zile Lugoj-Deva sau Sebeș- Turda. Dosarele sunt începute, unul în 2011 iar celă- lalt în 2013, și au fost instrumentate de către cei doi procurori proscriși ai DNA, Mihaela Iorga Moraru și Doru Țuluș.

Am arătat de-a lungul serialului că ancheta a decurs relativ bine până la începutul anului 2016, atunci când mai mulți martori l-au introdus în ecuația faptelor penale și pe Eduard Bebe Kovesi, fostul soț al șefei DNA. Acesta a fost cooptat întrun grup de interese, format din intermediari și interpuși ai italienilor de la Impregilio, care a țepuit constructorii români și deținătorii de utilaje, deturnând sume impresionante de bani că- tre alte firme sau persoane care nu au avut de-a face cu șantierele autostrăzilor. Rolul lui Bebe Kovesi și al firmei sale de internet, Led Communications din Sibiu, a fost de a tăia facturi pentru produsele de balastieră destinate terasamentului dar și de a proteja, prin puterea numelui său, grupul firmelor-căpușă și a constructorilor italieni puși pe căpătuială în România.

Procurorii revocați

Celor care au pus la punct acest plan le-a ieșit de minune atâta timp cât ancheta DNA s-a oprit la aflarea numelui Kovesi. Nu numai că ancheta a fost obstrucționată din interior prin încercările repetate de a se muta dosarul la procurori obedienți Codruței Koveși, dar în final chiar s-a ajuns la revocarea procurorilor de caz care se ambiționau să meargă mai departe cu cercetările. Au urmat contestații, plângeri la CSM, controale ale Inspecției Judiciare, încercări de intimidare a inspectorilor de către conducerea DNA, declanșarea anchetelor disciplinare față de Codruța Koveși, adjunctul său și alți câțiva procurori care au confundat meseria și statutul de magistrat într-o țară membră a Uniunii Europene cu cea de inchizitor „ex officio” de la începuturile Evului Mediu. 

O notă de mii de pagini

La momentul redactării acestui material, LC Kovesi și partea întunecată a DNA au suferit mai multe înfrângeri. Procurorul Mihaela Iorga Moraru a obținut o decizie a instanței de judecată prin care se anula ordinul de revocare până la judecarea definitivă a speței. Cu alte cuvinte, Kovesi este obligată s-o reprimească la serviciu, la unitatea centrală a DNA, pe cea pe care o dăduse afară cu ceva timp în urmă.

De asemenea, Curtea Constituțională a decis că Laura Kovesi trebuie să se prezinte la audierile comisiilor parlamentare de anchetă. Așa că șefa DNA va trebui să explice în fața parlamentarilor pe care i-a sfidat atâta timp, ce a căutat în sufrageria lui Oprea în noaptea alegerilor prezidențiale din 2009, în compania unor politicieni și șefi de servicii secrete. Tot în fața parlamentarilor, dar la altă comisie, va trebui să spună tot ce știe despre desființarea SIPA, despre arhivă și despre cine a intrat și sustras documente din dosarele fostului serviciu secret al Ministerului de Justiție.

Iar lucrurile nu se opresc aici pentru că încep să iasă la iveală și dezinformările aruncate pe piață de șefa DNA în scopul de a-și justifica activitatea defectuoasă.

Materiale documentate

Așa cum am prezentat în materialele trecute, mai multe instituții și persoane aveau cunoștință despre prezența numelui Kovesi printre cei care ar fi trebuit anchetați în dosarul autostrăzii scufundate. După interviul acordat recent de Laura Codruța Kovesi în care se plângea de proasta colaborare cu anumite servicii de informații, au apărut și reacțiile. Surse din interiorul sistemului ne-au mărturisit că DGPI, fostă DIPI, a oferit DNA-ului încă din 2016, materiale informative documentate cu privire la grupul de interese care a căpușat autostrada Sibiu-Orăștie, fiind menționat inclusiv numele fostului soț al șefei DNA! Ofițerii DIPI au intrat pe fir în acest subiect deoarece aveau informații că respectivul grup a fost și este susținut și de ofițeri cu funcții de conducere din Poliția Română. Se vorbește despre o lucrare care conține câteva mii de pagini și zeci de persoane printre care polițiști, avocați, lichidatori, angajați ANAF și alți funcționari publici implicați atât în devalizarea șantierelor cât și în acoperirea urmelor. 

FOTO: Lotul 3 al autostrăzii, intrarea dinspre Sibiu

Serviciile F și T intră pe firul afacerii

La acel moment, începutul anului 2016, conducerea DIPI s-a oferit să sprijine activitatea DNA în acest dosar prin intermediul celebrelor servicii F și T , filaj și tehnic, atât de râvnite de „concurența» de la DOS (Direcția Operațiuni Speciale din MI) și SRI și de la care, se spune, i s-a și tras „reorganizarea” serviciului secret al Ministerului de Interne. În loc să predea lucrarea la DIICOT pentru că privea un grup infracțional organizat, cei la la DIPI au decis să-i ajute pe procurorii DNA în instrumentarea unui dosar de importanță majoră cum este cel al devalizării autostrăzilor. Dar, cum facerea de bine a fost percepută în DNA exact ca în zicala aceea românească, oferta celor de la DIPI a fost refuzată. Refuzul nu a fost categoric ci de genul „mulțumim, dacă e nevoie vă căutăm noi!”. Lucru care nu s-a mai întâmplat. Perseverenți din fire cei de la DIPI au trimis o nouă informare, suplimentară, pe cale oficială, o completare a lucrării, dar care, din informațiile noastre, nici măcar nu a mai ajuns la procurorii de caz. Acest lucru se întâmpla în primăvara anului 2016, înainte de a începe distrugerea controlată a DIPI. Ceea ce duce la concluzia că dosarul documentat de DIPI, care îl conținea inclusiv pe Eduard Kovesi, nu a fost o răzbunare pentru dosarul făcut de DNA șefilor DIPI. Așa cum se poate trage concluzia că dosarul DNA făcut șefilor DIPI la sfârșitul verii trecute ar putea fi o răzbunare pentru implicarea spionilor MI în ancheta care îl viza inclusiv pe fostul soț al șefei DNA. 

SRI și DOS

Conform surselor noastre, motivul refuzului DNA de a colabora cu DIPI (nu numai în dosarul autostrăzilor ci și în alte spețe) a fost că SRI și DOS ar deține echipamente mult mai performante. În realitate, aceleași surse spun că SRI era preferat datorită relației dintre Kovesi și Florian Coldea și a agendei personale comune, în timp ce DOS a fost introdus în schemă tot pe baza de relații persoanle plecând de la șeful instituției, chestorul Liviu Vasilescu și a relației de prietenie a acestuia cu fostul ministru de interne Petre Tobă care, la rândul său, era prieten cu Florian Coldea și Codruța Kovesi.

Tentativa de desființare a serviciului secret al Ministerului de Interne (DIPI), după modelul desființări SIPA, reprezintă un subiect în sine pe care îl voi dezvolta întrun alt episod.

Nederanjați de autorități

Concluzia articolului de astăzi este că în ancheta privind dezastrul de la autostrăzi, instituția DNA nu a ținut cont de nicio dovadă sau marturie, nici măcar de materialele furnizate de către o instituție specializată precum DIPI, atâta timp cât persoanele vizate au fost Eduard Kovesi și prietenii acestuia. Chiar dacă șefa DNA când iese în public susține contrariul. Sub diferite pretexte nerostite public, cei din DNA nu l-au audiat până acum pe Bebe Kovesi și nici nu sunt semnale că ar avea de gând să o facă. Sunt mai preocupați să bage spaima în copii minori sau bă- trâni nonagenari pe care îi terorizează cu telefoane sau îi tâ- rasc sute de kilometri pentru audieri. Nici procurorii DIICOT care ar fi trebuit să aibă o reacție față de posibilul grup infracțional descris în ancheta noastră jurnalistică nu s-au arătat interesați de subiect. Între timp, cei implicați în deturnarea a milioane de euro din construcția autostrăzilor, precum Borzea Ioan și Massimiliano Andrenacci, își acoperă urmele cu ajutorul unor firme de practicieni în insolvență și avocați, prin declanșarea la foc automat a falimentului firmelor prin care s-au rulat banii. Nu-i deranjează nici Antifrauda și nici polițiștii de la Investigarea Fraudelor. Probabil că nu au primit unda verde de la procurorul general Augustin Lazăr și de la șefa DNA Codruța Kovesi, care tratează actul de justiție după bunul plac și în funcție de propriile interese. Încurajați, desigur, de președintele României, Klaus Iohannis care îi apără și îi susține public. Va urma!