Mărturie de miliţian: Ororile de pe Catanga și birocraţia Securităţii

Un fost miliţian a fost audiat, ieri, în procesul în care Vasile Hodiş şi Marin Pîrvulescu sunt judecaţi pentru infracţiuni împotriva umanităţii în legătură cu moartea în arest a disidentului Gheorghe Ursu.

Omul, suferind de ciroză şi cu probleme psihice - cum însuşi recunoaşte - era subofiţer de Miliţie în toamna anului 1985, atunci când a murit disidentul în urma bătăilor din arest. Acesta a vorbit despre condiţiile din celulele Secţiei Catanga, aşa cum era numită infama zonă a arestului unde a fost închis Gheorghe Ursu.

„Faţă de restul celulelor (n.r. -cele din Catanga) aveau dezavantajul că erau mai mici şi nu aveau toaletă. Aveau ferestre afară, dar erau foarte mici şi numai pe dinafară puteau fi deschise, aveau un sistem tip manivelă. Orice persoană putea fi dusă acolo, că se făceau mutări. Dar criteriile nu le pot spune, pentru că ţin de secretul muncii în arest”, a declarat fostul miliţian.

„Am să devoalez eu: erau informatori”, a intervenit, din sală, avocatul părţilor civile. „Nu cunosc, pentru că personal nu m-am ocupat”, a răspuns sec miliţianul.

Locul din România în care Creatorul a împărțit muritorilor o bucățică de cer. E binecuvântat

Furtuna Caetano a lovit năprasnic. Nu a mai nins atât din 1956

„Tehnici” de lucru

Întrebat dacă erau exercitate violenţe împotriva deţinuţilor, acesta parcă s-a luminat la faţă: „A, da, şi eu am participat la aşa ceva! Nu puteai să discuţi cu domnul hoţ, aşa că trebuia să foloseşti un fel de bâtă, un fel de picior. Dar nu acolo, ci pe teren. Acolo erau altele: le tăiam dreptul la pachet trei luni, aveam o cameră goală, îi introduceam acolo şi îi ţineam două-trei ore.Fără bătaie, însă îi supravegheam continuu”, s-a însuifleţit fostul miliţian.

Despre birocraţia Securităţii, acesta şi-a amintit un detaliu interesant: numele anchetatorului nu era niciodată trecut în acte, iar cei din arest nu aveau nume, ci numere. „Ofiţerul anchetator suna la şeful de schimb şi spunea: îl vreau pe X în camera Y. Noi căutam pe nişte plăcuţe care se ştergeau cu gumă şi spuneam: scoate-l pe 45 şi du-l la camera 25, la anchetă. Bonul de scoatere era completat de şeful de schimb, în urma telefonului dat de ofiţerul anchetator”, a mai relatat martorul.