Mii de păgubiți ai Fondului Național de Investiții așteaptă degeaba să primească banii pierduți. Ministrul Economiei, Constantin Niță, a anunțat că statul nu are de unde să achite și că, abia după ce va face rost de sumele necesare, îi va anunța pe cei care au dreptul să primească despăgubirile câștigate în instanță, după prăbușirea Fondului Național de Investiții.

Conturi blocate

În octombrie 2013, Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) a emis un comunicat de presă în care îi anunța pe foștii investitori FNI că pot depune cererile de despăgubire pentru recuperarea sumelor investite. Mai mult, șeful instituției de la acea vreme promiteau că se vor da banii în iunie 2014. Recent, însă, Niță a trimis o notă în Parlament, în care a anunțat că nu sunt bani. De-a lungul timpului, AAAS a cerut să suplimenteze bugetul instituției pentru a acorda despăgubirile, însă Guvernul nu au aprobat nicio propunere. „Instituția se află în imposibilitatea de a pune în executare sentințele. (…) Înțelegem, evident, nerăbdarea deponenților de a fi despăgubiți.(…)În continuare, AAAS căută soluții”, scrie în nota trimisă de ministrul Economiei în Parlament. Niță a explicat că nu se pot achita banii pentru că Autoritatea are conturile blocate din cauza datoriilor.

Cum își pot recupera oamenii bani

Cei care mai au de recuperat bani au două variante: fie așteaptă ca AAAS să reia plățile voluntare, fie obligă instituția să-i dea banii cuveniți, prin i n te r m e d i u l unui executor judecătoresc. Dacă se optează pentru cea de-a doua variantă, chiar dacă păgubitul are dosarul depus deja la Autoritate, el mai trebuie depus o dată de către un executor judecătoresc. Pe de altă parte, cei care apar pe site-ul instituției că au dosarul incomplet și optează pentru a aștepta ca statul să reia plățile, vor trebui să depună toate actele, urmând ca atunci când autoritățile vor găsi bani să îi anunțe.

Aproape 20 de milioane de euro, de plată

Până în 2010, când Autoritatea nu avea probleme fianciare atât de grave, din conturile instituției au fost achitați 393 milioane de lei, despăgubirile cuvenite pentru 13.771 de creditori FNI, prin plăți voluntare și prin sentințe de executare silită. Pentru restul, până la 23.000, care au sentințe definitive date de instanță, se estimează că ar mai fi de achitat încă 100 de milioane de lei, adică aproximativ 20 de milioane de euro. Potrivit anchetatorilor, în cazul prăbușirii FNI ar fi fost păcăliți 318.000 de investitori de către Nicolae Popa, Sorin Ovidiu Vântu și Ioana Maria Vlas.

Vîntu, omul din spatele „orchestrei”

În septembrie 2012, Sorin Ovidiu Vîntu, considerat creierul acestei afaceri, a fost trimis în judecată în dosarul prăbușirii Fondului Național de Investiții. Alături de el au fost trimiși și alți complici. Dosarul este pe rolul instanțelor din București. Toți cei implicați în această schemă l-au indicat ca principal vinovat pe Vîntu. Presa a dezvăluit că mai mulți foști ofițeri SRI lucrau pentru firma Gelsor, controlată de SOV. Nicolae Popa, considerat „tatăl FNI”, a fost condamnat deja la 15 ani de închisoare, iar Ioana-Maria Vlas, fosta președintă a FNI, a fost condamnată la 10 ani de închisoare și-a ispășit pedeapsa.

Potrivit probelor, în perioada decembrie 1999-martie 2000, „SOV l-a determinat pe Popa, care era la acea vreme președinte Gelsor și director executiv la SOV Invest, să delapideze din patrimoniul FNI 11 milioane de lei și diferența de două milioane de lei, rezultată din creșterea în timp, nereală, a valorii unității de fond, ceea ce întrunește elementele constitutive ale instigării la delapidare”.