„Scrisorar” l-a făcut să devină unul dintre cei mai iubiți scriitori din România. Au urmat „Părul Venerei”, „Luarea Ismailului” și, recent, „Paltonul cu gaică”

Mâine îndrăgitul scriitor Mihail Șișkin, considerat cel mai important autor rus contemporan, vine în București la invitația Curtea Veche Publishing, pentru o întâlnire cu publicul și o sesiune de autografe la Ateneul Român, începând cu ora 18.00. Intrarea la eveniment este gratuită și accesul în sală se va face până la ora 17.45.

Cel mai recent volum semnat de autor, „Paltonul cu gaică”, este și prima sa carte de proză scurtă, fiind primită excelent de public și numită de către Wall Street Journal „un volum bine-venit de la cel mai bun scriitor rus contemporan, [...] care abundă în experimentele sale literare tipice, o îmbinare între misticism și modernism”. Toate cele patru volume scrise de Șișkin au apărut la Curtea Veche Publishing în traducerea doamnei Antoaneta Olteanu. „Scrisorar”, un schimb de epistole între doi iubiți ce sunt despărţiţi de război, este o poveste de dragoste „de o frumusețe ce îți taie răsuflarea” (Le Figaro). Aceasta este cartea care l-a consacrat în rândul cititorilor din România și este câștigătoare a celui mai important premiu al literaturii ruse, Marea carte (Bolshaja Kniga).

Caleidoscop de istorii

Recunoașterea internațională a primit-o odată cu romanul „Părul Venerei”. Cu toate că pare inspirată chiar din viața autorului, pentru a-l cita pe acesta, realitatea cărții „rezidă în limbaj, identitatea personajelor e incertă, susţinută de o tramă amplă, înnebunitoare”. Publishers Weekly o numește „un melanj caleidoscopic de istorii, scrisori, mituri și basme. În mijlocul acestui fluviu de material extra-textual, se află povestea simplă și tragică a unui interpret care lucrează la serviciul de vamă al Elveției, unde vin să ceară azil politic refugiați din Africa, Asia și Rusia.” Volumul a fost recompensat în 2006 cu Big Book Award, un alt important premiu literar rusesc.

Interpret pentru azilanții ruși

Mihail Șișkin s-a născut în 1961, la Moscova, iar după absolvirea Institutului Pedagogic de Stat a lucrat ca ziarist şi apoi ca profesor de germană şi engleză. La doar doi ani după debutul său literar, petrecut în anul 1993, cu volumul de scurte povestiri „Urok kalligrafii”, s-a stabilit în Elveţia, la Zürich, unde a lucrat ca interpret pentru azilanţii vorbitori de limbă rusă.

Trei dintre cele mai traduse opere ale sale au fost dramatizate și puse în scenă: „Luarea Ismailului” la Teatrul MOST, „Scrisorar” la Teatrul de Artă din Moscova, iar „Părul Venerei” la Atelierul „Piotr Fomenko“

Critic al trecutului sovietic, dar și al actualului regim de la Kremlin, Mihail Șișkin nu se îndepărtează însă de limba sa și continuă marea tradiție a literaturii ruse, pe care o consideră o „formă netotalitară de existență a conștiinței în Rusia“