„Metoda generalul”. Tot mai multe românce cad în plasa escrocilor de pe internet

Sursa: Dreamstime.com

O femeie din oraşul sucevean Vicovu de Sus a cunoscut un bărbat pe Internet, care a pretins că este general de război în Orientul Mijlociu. El i-a cerut o sumă uriașă de bani pentru a veni în România, iar aceasta l-a crezut. În ultima vreme, tot mai multe femei sunt înșelatye prin ”Metoda generalul”.

O femeie din oraşul sucevean Vicovu de Sus a sesizat Poliţia că a fost înşelată de un bărbat pe care l-a cunoscut pe o reţea de socializare şi care i-a spus că este general de război în Orientul Mijlociu. El i-a cerut peste 22.000 de euro, iar aceasta l-a ajutat.

Potrivit IPJ Suceava, din verificările efectuate de poliţişti a rezultat faptul că, din luna iunie 2022 până în prezent, femeia a luat legătura prin intermediul unei reţele de socializare cu o persoană necunoscută, care i-ar fi relatat că este general de război în misiune şi are nevoie urgentă de bani pentru a se întoarce în România.

Oamenii legii au constatat că victimei i-a fost milă de bărbat și că i-a dat suma de bani cerută pentru a îl ajuta să se întoarcă la familie. „Persoana vătămată a acceptat să o ajute pe persoana necunoscută, din milă, de bună voie efectuând mai multe tranzacţii de transfer numerar de la diferite sucursale din municipiul Rădăuţi către diverse conturi bancare pe care persoana necunoscută i le-a oferit”, precizează poliţiştii. Femeia i-a dat falsului general 22.760 de euro.

O metodă foarte folosită de înșelăciune

Potrivit IPS Suceava, sumele de bani pe care persoana vătămată le-a virat în diferite conturi erau bani primiţi de la copiii săi. În cauză s-a întocmit dosar de cercetare penală sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune.

Oamenii legii au mai declarat că nu este pentru prima dată când infractorii folosesc această metodă de înșelăciune.

Mai mult, ei găsesc victime care nu se descurcă cu telefoanele performante sau femei singure, pe care încearcă să le cucerească. Infractorii folosesc limba de origine a victimei şi comunică prin intermediul unor aplicaţii criptate.

Oamenii legii au mai declarat că sumele de bani obţinute de la victimele credule nu sunt însuşite, de obicei, direct de către destinatarul lor final, ci parcurg circuite financiare complicate, fiind transferate de la o persoană la alta, de pe un cont pe altul, prin diverse medii financiare bancare şi nebancare, potrivit Agerpress.