Există momente în viață când uităm cine suntem și nu mai reușim să prețuim ce avem. Lipsa de identitate – dar și incultura – îi face pe tinerii din familii bune săși caute modele în zona neagră a societății. Pentru ei, traficanții și consumatorii de droguri de mare risc sunt niște băieți răi, cu cârlig la fete, care au ars etapa adolescenței, se distrează și produc bani fără să muncească.

Își dau aere în grupuri mici de prieteni

Pentru a fi considerat funcțional în societatea de astăzi, un tânăr nu are nevoie de multă carte. În schimb, trebuie să poarte haine de firmă, să aibă mașină, să se supună turmei și să știe să comande în fast-food. Dar are nevoie mai ales de bani.

Mirajul îmbogățirii rapide este atât de amețitor pentru mințile necoapte, încât riscurile nu mai sunt lua te în calcul. Atâta timp cât ești validat în grup, nimic nu pare să mai conteze.

Așa au apărut micii dealeri de cartier. Profitând de expansiunea consumului de marijuana, și-au întemeiat mici afaceri. Mai întâi au vândut pentru prieteni, apoi pentru prietenii prietenilor șamd. Au început să facă și ceva bani, dar majoritatea dintre ei își fuma propria marfă împreună cu clienții și rămâneau pe profit zero.

FOTO: Hora morții are o rețetă simplă: minți rătăcite, droguri și seringi

Delațiunea, fantoma care-i bântuie pe toți

În stadiul acesta, de mici „întreprinzători” de cartier, poliția nu putea să facă prea multe. „Patronii” erau prinși cu câteva grame la ei, primeau o amendă administrativă, o bătaie și erau trimiși acasă, la mamele lor. Oamenii legii aveau nevoie să ajungă la traficanți, la cei care vindeau „la prima mână”. De aceea s-a trecut la denunț. Dacă erai prins și „turnai”, scăpai cu cîțiva ani cu suspendare. Dar trebuia să „torni”, adică să faci „16”.

Denumirea vine de la articolul nr. 16 din Legislația privind sancționarea traficului și consumului de droguri: „Persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2 – 10, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege”.

Așa s-a ajuns la cazurile în care, spre exemplu, un dealer mărunt era prins cu 20-30 de grame de cannabis la el, apoi eliberat imediat pentru a-i face flagrant unui cunoscut. Și majoritatea a procedat așa.


Studiu de caz: fiul unor medici s-a crezut traficant și „a căzut pe circă”


Din păcate, mulți adolescenți proveniți din familii normale au trăit adevărate drame. Teodor este unul dintre ei. Este unul dinte tinerii aceia pentru care ai jura cu mâna pe inimă că este „curat”. Părinții, patroni, îi cumpăraseră un apartament într- un bloc nou construit și mașină. Rămas sub aripa mamei și a tatălui, Teo nu a dat niciodată piept cu greutățile vieții. A preferat, parcă, să le caute, pentru a-și demonstra sieși, dar și prietenei și anturajului, că poate fi pe picioarele sale.

Bravadă? Nu numai! La un calcul simplu, dacă reușeai să vinzi 500 de grame de „iarbă” dintrun foc, profitul era considerabil. Cumpărată de la prima mână și în cantități mari, marijuana costă cam 20 de lei pe gram. Prețul pieței este de 50-60 de lei. Ca să vinzi totul o dată, nu la plic, o dai cu 40 de lei pe gram. Așadar, câștigul este dublu. Rămâi cu 10.000 de lei în buzunar doar pentru că ai făcut două drumuri cu mașina. Cum să nu fie bine?

Geanta plină cu droguri – momeală și flagrant

Aceasta este schema aplicată de Teodor. A reușit să dea de un individ care vindea ieftin și bun. Nu-l cunoștea, dar părea de încredere la telefon. Tipul era din Brașov și spunea că are conexiuni, iar prietena lui Teo era de-a dreptul încântată. Acum, că afacerea era perfectată, îl privea ca pe un semi-zeu pe tânărul inconștient.

Și iată că a venit și ziua cea mare! Teo a luat mașina cumpărată de părinți și s-a dus să cumpere marfa, în parcarea unui mall din estul Bucureștiului.

Cei din anturaj au venit și ei cu o mașină, dar au parcat la câteva sute de metri distanță, pentru a nu speria vânzătorul. Cei doi au bătut palma numai că, șoc, în momentul în care a luat geanta cu droguri, parcă de nicăieri a apărut poliția și l-a încătușat. I se făcuse „16”! „Căzuse pe circă!” Și cum polițiștii erau și ei din Brașov, l-au dus pe Teo la Centrul de Reținere și Arestare Preventivă de acolo.

Stresul din arest i-a provocat cancer

Arestul de 29 de zile a fost un chin pentru el. Ca unic copil la părinți, era obișnuit să i se satisfacă toate mofturile și să se răstească la cei din jur atunci când nu îi convenea ceva. Prietena l-a părăsit imediat. Desigur, aerele de copil de bani gata nu au mers la arest. Intervenția părinților a fost, până la urmă, salvatoare: a scăpat cu 4 ani cu suspendare și câteva bătăi.

Din păcate, la câteva luni de la punerea lui în libertate, lui Teo i s-au umflat ganglionii. A făcut cancer… Medicii spun că boala s-ar fi instalat pe fond emoțional.

„Mâinile sus, că trag!”

Mult mai riscantă este, însă, vânzarea cu amănuntul a marijuanei. Adică la plic. În cazul în care ți-ai întemeiat o astfel de „afacere” trebuie să fii foarte atent. Pe de o parte, întâlnești mulți clienți, iar unii dintre ei ar putea fi informatori, ar putea să-ți facă „16”. Pe de altă parte, trebuie să te faci cunoscut, pentru a avea cât mai mulți clienți și a-ți vinde marfa. Acest tip de „marketing” este foarte delicat.

Profituri mari, riscuri și mai mari

Dar banii sunt ochiul dracului! Iar John, un dealer care provenea dintr-o familie de medici, începuse să vândă 40-50 de grame pe zi. La vânzarea de genul acesta, prețul unui plic e de 60 de lei. Dar niciodată gramul nu este întreg. Dealerii obișnuiesc să dea 0,7-0,8 grame, în condițiile în care cumpără de la traficanți cu 40 de lei (cu cât cumpără o cantitate mai mică, cu atît prețul pe gram e mai mare).

Așadar, un profit considerabil făcut zilnic. Numai că dealerii de genul acesta încep să organizeze anturaje mari cu clienții, unde se fumează mult și se vorbește și mai mult. Și cu cât e mai multă lume, cu atât e mai periculos.

Ținea marfa în chiloți

Și a venit și rândul lui John să pice în plasa filajului. Tocmai cumpărase 40 de grame pe care le ținea într-o pungă, în chiloți. Era în mașina unui prieten. La un moment dat, mașina oprește la un semafor. Doi agenți sub acoperire, îmbrăcați civil, apar din față și din spate. John își dă seama și e tentat să deschidă portiera și să fugă. „Stai, că trag!”, urlă unul dintre polițiști scoțând pistolul. John ridică mâinile.

E înhățat, aruncat la pământ și încătușat. I se făcuse „16”! Și, pentru că a turnat la rândul lui mai departe, a primit tot 4 ani cu suspendare. Dar cele 29 de zile de arest preventiv de la Rahova au fost un calvar. Tipicar din fire, John voia să se spele de trei ori pe zi. Refuzat de mai multe ori de gardieni, a făcut o criză și a început să-i înjure. Din propriile spuse, a fost bătut cu bastoanele până la inconștiență.

FOTO: Așa arată o pungă cu cannabis confiscată de polițiști

Sesizează reporterii EVZ! Dacă aveți fotografii, filmulețe, povestiri sau orice alte informații legate de lumea drogurilor din România, ne găsiți la adresa de e-mail [email protected], telefon 021.527.11.11 sau direct la redacție – Evenimentul zilei, ROMEXPO (intrarea B), Pavilionul G4, bd. Mărăști nr. 65-67, sector 1, cod 011465