An de an, zeci de mii de absolvenți de liceu nu iau examenul de Bacalaureat și au probleme în a-și găsi de lucru. Pentru ei, o soluție ideală ar fi școala profesională, care-i califică în meserii căutate pe piața muncii

Școlile profesionale au fost privite drept refugii pentru tinerii care nu reușeau să treacă examenele naționale, nu erau destul de dotați, aveau o situație socială grea sau, pur și simplu, voiau „să intre în pâine” mai repede. În ultimii cinci ani însă, după ce marile firme s-au implicat în sistemul de învățământ dual, aceste școli au devenit din ce în ce mai căutate. Mulți părinți își sfătuiesc acum copiii să parcurgă o școală profesională de doi sau trei ani, în loc să vândă legume și fructe în piețe pe salarii derizorii. În plus, după absolvire, ei obțin o calificare și au prioritate la angajare.

Noutățile anului 2016 constau în propunerea Ministerului Educației de a ridica nivelul de pregătire al elevilor. În acest moment, absolvenții de școli profesionale se limitează la nivelul 3 de calificare, adică de muncitor calificat. Ministerul Educației a venit cu propunerea de a introduce și nivelul 4, aferent tehnicienilor, dar și nivelul 5, care va scoate tehnicieni specialiști. Propunerea este supusă dezbaterii publice, iar în condiții ideale ar putea să fie aplicată din anul școlar 2017-2018. Potrivit informațiilor, nivelul 5 ar trebui finanțat și susținut de agenții economici, Ministerul Educației dorind să mențină bursele de 200 de lei pe lună, dar și alte facilități de cazare, masă și transport, numai pentru nivelul 4.

FOTO: Gabriela Petre

Rolul statului și al firmelor private

Pentru lămuriri suplimentare, am contactat-o pe Gabriela Petre (foto), director al Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT): „Propunem o rută coerentă, care să permită elevilor mobilitate în interiorul sistemului de învățământ și pregătire de calitate, pentru o mai bună inserție pe piața muncii. Succesul punerii în aplicare a acestei propuneri depinde de implicarea majoră a companiilor și de susținerea acestora de către stat prin facilități fiscale. Un învățământ profesional fără angajatori este unul sortit eșecului. Ne dorim să construim pornind de la exemplele de bună practică din prezent, dezvoltate de școli și companii, și pe baza experienței altor țări, cu rezultate foarte bune în domeniul învățământului profesional”.

Harta interactivă privind locurile disponibile în învățământul profesional pentru toate județele se poate accesa pe www.alegetidrumul.ro.

Facilități din partea statului

Statul român propune să se acorde anumite facilități agenților economici implicați în formarea profesională a elevilor. Astfel, se propune extinderea ariei cheltuielilor eligibile deductibile fiscal, care să includă:

● cheltuieli legate de pregătirea profesională a elevilor l cheltuieli pentru echipamentele școlare; achiziționate de angajatori și puse la dispoziția școlilor pentru formarea elevilor;

● exceptarea de la plata contribuțiilor sociale datorate de angajator și angajat în cazul utilizării variantei de contract de formare profesională/ calificare reglementat prin Codul Muncii (modelul de inspirație - facilități similare în Austria).

Pregătirea se face atât în școală, cât și la angajator

Învățământul profesional a fost desființat în 2009, în mandatul Ecaterinei Andronescu. Fostul ministru pleda pentru creșterea nivelului educațional, astfel obligându-i pe toți să termine un liceu. Efectele acestei decizii, spun unii analiști, se văd în rezultatele proaste de la examenul de bacalaureat. În 2011, prin noua Lege a educației a fost reintrodus învățământul profesional, care a permis încheierea de parteneriate între școli și firmele private, sistem cunoscut sub denumirea de învățământ dual - școală/companie. Primele clase pentru învățământ profesional s-au introdus în 2012, când liceele tehnologice s-au înscris în programul „Alege-ți drumul!”, program de dezvoltare a învățământului profesional și tehnic. Sistemul dual pune mai mult accent pe practică și mai puțin pe teorie. Din decembrie 2013, s-a modificat legea, și din 2014/2015 s-a introdus și alternativa învățământului profesional de trei ani. Admiterea în aceste școali se dă înainte de evaluarea națională. Începând de anul trecut, companii-le participă la preselecția candidaților pe care îi vor școlariza. Elevii înscriși în această formă de învățământ au în primul an cursuri teoretice în proporție de 80% și practică, 20%, în cel de-al doilea, 40% teorie și 60% practică, iar în cel de-al treilea, 25% teorie și până la 75% practică. Angajatorii care participă la programul „Alege-ți drumul” sunt implicați în fundamentarea planului de școlarizare, în stabilirea ofertei de pregătire profesională și în definirea și revizuirea calificărilor și a programelor școlare. În principiu, alocarea cifrei de școlarizare se face pe baza cererii angajatorilor, fiecare școală fiind obligată să atașeze anexa la proiectul planului de școlarizare contractele- cadru încheiate cu angajatorii pentru practica elevilor..

Școala profesională de doi ani

Învățământul profesional cu durata de doi ani este parte a liceului tehnologic. Elevii care constată că au dificultăți pentru finalizarea studiilor liceale, după ce termină clasa a IX-a se pot înscrie la școala profesională. În această perioadă, ei parcurg disciplinele pentru învățământul obligatoriu și modulele de pregătire de specialitate pentru o anumită calificare profesională. Pregătirea prin învățământul profesional este organizată atât în școală, cât și la angajator. Orarul este unul flexibil și este stabilit de școală împreună cu angajatorul unde se organizează stagiul de practică: în primul an - pregătirea practică se realizează în atelierele școlii și la agentul economic, ea reprezentând 60% din timpul total alocat programului. În al doilea an - 75% din timp este alocat pregătirii practice, restul teoriei. Pe parcursul celor doi ani sunt organizate stagii comasate de practică cu o durată totală de 11 săptămâni, șase săptămâni în primul an și cinci săptămâni în cel deal doilea an.

Școala profesională de trei ani

Admiterea în școala profesională de trei ani se face la unitatea de învățământ care a anunțat organizarea cursurilor. La aceste școli se pot înscrie absolvenții de gimnaziu, pe baza unei cereri. Ei pot fi nevoiți să parcurgă o preselecție, dacă operatorul economic partener solicită acest lucru. Dacă numărul candidaților este mai mare decât locurile oferite de angajator, ei vor da un examen, ca urmare a consilierii și orientării anterioare. Pregătirea se face atât în școală, cât și la angajator, iar programul de pregătire este stabilit de școală împreună cu angajatorii. În primul an, practica reprezintă circa 20% din timpul total alocat programului, în cel de-al doilea an, circa 60%, iar în cel de-al treilea, peste 70%. În cei trei ani de școală, stagiile comasate de practică sunt de 24 de săptămâni (cinci săptămâni în primul an, nouă, în al doilea, și 10 în cel de-al treilea).

Etapele înscrierilor pentru școala de trei ani

Admiterea în învățământul profesional cu durata de trei ani se desfășoară și anul acesta în trei etape: prima etapă va fi între 13 și 20 iunie, etapa a II-a între 16 și 31 august, iar etapa a III-a între 1 și 7 septembrie, pentru locurile rămase libere.

Peste 65.000 de elevi, înscriși în 2015-2016

În anul școlar precedent, 2015-2016, au fost înscriși în învățământul profesional 65.389 elevi, astfel:

● învățământ profesional de 2 ani: 10.446 elevi;

● învățământ profesional de 3 ani: 54.943 elevi în total, din care 31.988 elevi în clasa a IX-a și 22.955 elevi în clasa a X-a.

Dovadă sunt și cele mai solicitate calificări din învățământul profesional în anul școlar 2015 -2016: mecanic auto - 6.591 elevi; confecționer produse textile - 2.513 elevi; ospătar (chelner) / vânzător în unități de alimentație - 2.432; comerciant- vânzător - 1.472 elevi; bucătar - 1,280; brutar - patiser - preparator produse făinoase - 1.184 elevi; tâmplar universal - 1.158 elevi; frizer - coafor - manichiurist - pedichiurist - 1.126 elevi; mecanic agricol - 1.098 elevi; sudor - 1.046 elevi; tinichigiu vopsitor auto - 1.009 elevi, însumând un număr de 20.909 elevi.

Județele fruntașe și codașe

● Județele în care locurile de la școlile profesionale au fost ocupate în număr mare sunt: Caraș Severin 89,3%, Covasna 85,7%, Bihor 84,4%, Iași 84% și Buzău 82,1%;

● Județele unde interesul pentru școlile profesionale este foarte mic sunt: Gorj 24%, Vâlcea 25,8%, Teleorman 31,1%, Dolj 37,6% și Maramureș 38%;

Învățământul profesional pentru toate județele se poate accesa pe www.alegetidrumul.ro.