Franța ar putea prelua un rol de conducere în acordarea statutului de stat candidat la UE Ucrainei, a declarat, vineri, președintele lituanian Gitanas Nausėda, în timpul întâlnirii sale cu ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian, aflat în vizită la Vilnius.
Lituania sprijină cu fermitate aspirațiile Ucrainei de a adera la UE și așteaptă din partea Franței un rol activ în accelerarea acestui proces privind acordarea statutului de candidat Ucrainei, cât mai curând posibil, a spus Nauseda. Franța deține în prezent președinția rotativă a UE.
În timpul conversației sale cu ministrul francez, Nauseda a subliniat, de asemenea, că Alianța ar trebui să implementeze o politică de apărare avansată, ca urmare a schimbării situației de securitate din regiune.
"Statele baltice și zona înconjurătoare au nevoie de măsuri integrate de apărare antiaeriană și antirachetă. Războiul ruso-belarus împotriva Ucrainei și pierderea independenței Belarusului sunt factori suplimentari pe care trebuie să îi luăm în considerare atunci când consolidăm arhitectura de securitate regională", a spus a spus președintele lituanian.
Soarta Ucrainei este în mâinile Franței
În timpul întâlnirii sale cu ministrul francez, Nauseda a cerut, de asemenea, utilizarea tuturor măsurilor pentru a opri războiul lui Vladimir Putin, inclusiv extinderea sancțiunilor existente pentru Rusia, sprijinirea Ucrainei cu măsuri de apărare, umanitare și financiare, a spus serviciul de presă prezidențial. Președintele lituanian și ministrul francez de Externe au discutat și despre cooperarea celor două țări în Africa, în special în lupta împotriva grupărilor teroriste din Sahel.
După invadarea Ucrainei de către Rusia, luna trecută, pe măsură ce tensiunile dintre țările occidentale și Moscova continuă să crească, NATO a trimis mult mai multe forțe pe flancul său estic, cu trupe suplimentare dislocate în Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Ungaria, Polonia, România și Slovacia. Țările baltice doresc ca misiunea existentă de poliție aeriană a NATO să fie transformată într-o misiune de apărare aeriană, pentru a permite ca avioanele de luptă staționate în statele baltice să efectueze misiuni de luptă, în caz de criză. De asemenea, aliaților li se cere să trimită mai multe sisteme de apărare aeriană la sol, în regiune.