La întâlnirea organizată la Fortul Brégançon, joi, Angela Merkel și Emmanuel Macron au făcut eforturi pentru a apărea uniți și armonizați, ca două motoare ale Europei ce se pretind.

„Trăim vremuri de provocări și criza COVID-19 este prima dintre ele”, a început președintele francez.

El și cancelara germană au fost de acord că trebuie făcut tot ce este posibil pentru a evita o a doua perioadă de izolare, într-atât de catastrofale s-au dovedit efectele acestei măsuri radicale de devastatoare pentru economiile celor două țări dar și ale Europei în general.

(Așadar, aviz lui Nelu Tătaru, Raed Arafat și tuturor liderilor politici care tot fac apropouri despre posibilitatea revenirii la izolare.)

Aceste efecte catastrofale au împins Germania să accepte ceea ce altădată ar fi părut imposibil: o formă de mutualizare a datoriilor pentru a depăși criza.

La sfârșitul lui iulie a fost parafat la Bruxelles un plan de relansare economică de 750 de miliarde de euro.

„Această relansare solidară pe care am stipulat-o. Trebuie să continuăm să o punem în operă”, a explicat Macron cu ocazia unei conferințe comune cu cancelara germană.

El a anunțat „inițiative franco-germane în săptămânile următoare” pentru a utiliza aceste fonduri.

În timp ce Germania a preluat președinția prin rotație a Uniunii Europene, pentru șase luni până la sfârșitul anului, cei doi șefi de stat au dorit să afișeze o unitate de vederi și de acțiune, făcând front comun în fața numeroaselor crize internaționale cu care se confruntă.

„Europa nu este puternică decât atunci când vorbește pe o singură voce, când se recunoaște ca apărătoare a multilateralismului, chiar dacă multe mai rămân de făcut”, a declarat Angela Merkel.

„Ne găsim astfel confruntați cu o lume care se reașază”, a observat la rândul său Emmanuel Macron. „De aici, necesitatea de a avea o Europă puternică din punct de vedere strategic.”

Fie că este vorba de criza din Belarus, de instabilitatea din Libia sau de puciul din Mali, cei doi șefi de stat au afișat poziții comune.

Singura divergență a apărut în ceea ce privește Turcia, deși Merkel și Macron au făcut eforturi să o ascundă.

Germania este iritată de demonstrația de forță a Franței în estul Mediteranei, iar Franța este deranjată că Germania nu se arată mai fermă față de Erdogan, și că tratează agresorul turc și agresatul grec pe poziții egale.

„În fața unor puteri regionale care se dezlănțuie, diplomația fără linii, uneori militare, nu există. În orice caz, nu pentru multă vreme. Însă forța militară singură nu funcționează și duce la escaladă”, a rezumat Macron, care a elogiat „complementaritatea” celor două poziții pentru a calma ardoarea lui Erdogan în Mediterana.

Merkel a replicat: „Creatorul ne-a făcut diferiți, dar urmărim aceleși obiective”.