Angela Merkel, unul dintre cei mai longevivi lideri europeni din ultima jumătate de secol, își va încheia anul viitor mandatul de cancelar al Germaniei. Deși se bucură de susținerea covârșitoare a publicului, Merkel, care a împlinit recent 66 de ani, a declarat în repetate rânduri că nu dorește să conducă în continuare executivul federal. Încrederea de care se bucură Merkel a crescut la 70% în ultimele luni, datorită în mare măsură modului în care a gestionat pandemia. Chiar și înainte, cancelarul se bucura de peste 50% susținere, ceea ce înseamnă foarte mult pentru un lider care a ocupat timp de 15 ani neîntrerupt cea mai înaltă funcție executivă în Germania, după alți 15 în care a deținut demnități publice, inclusiv de parlamentar și ministru în guvernul federal.
Angela Merkel a încercat să-și desemneze un succesor încă din anii trecuți, în persoana ministrului Apărării la vremea aceea, Annegret Kramp – Karrenbauer. Aceasta însă s-a retras din poziția de succesor pe motiv că nu se bucura de sprijinul colegilor ei creștin democrați (CDU). Retragerea acesteia a declanșat o cursă în interiorul formațiunii pentru ocuparea funcției de președinte de partid, funcție pe care Kramp-Karrenbauer o preluase de la Merkel în 2017. Deși nu există o regulă generală, membrii CDU și publicul larg se așteaptă ca viitorul președinte de partid să fie și candidatul pentru funcția de cancelar și, cel mai probabil, succesorul Angelei Merkel.
Izbucnirea pandemiei a pus însă în așteptare planurile creștin-democraților din Germaina. Decizia privind șefia CDU s-a amânat până spre finalul anului, iar competiția internă s-a accentuat, mai ales după ce candidatul care părea favorit s-a confruntat cu mai multe critici în spațiul public.
Armin Laschet, cel care părea că pleacă cu prima șansă pentru a fi desemnat succesorul lui Merkel, a avut o prestație intens criticată în contextul pandemiei. În calitate de premier al celui mai populat land german, Laschet a eșuat în a lua măsurile adecvate pentru a limita răspândirea virsului. Prestația sa a fost criticată inclusiv de colegii și de simpatizanții CDU. Din fericire pentru Laschet, nici ceilalți competitori din interiorul partidului nu au reușit să câștige în termeni de popularitate. În schimb, s-a bucurat de un val de simpatie Markus Söder, premierul Bavariei și liderul Uniunii Social Creștine (CSU), care a reușit să comunice mult mai bine pe timpul pandemiei. CSU și CDU sunt în mod tradițional aliate și formează o alianță de centru dreapta, pro-europeană, susținând același candidat pntru funcția de cancelar. Chiar dacă numărul de cazuri și decesele nu arată că în Bavaria lucrurile ar sta mult mai bine decât în restul Germaniei, Söder se bucură de o susținere covârșitoare în interiorul propriului partid, de aproximativ 90%, dar și în rândurile alegătorilor germani, fiind surclasat doar de Angela Merkel. Cu toate acestea, despre noua vedetă a CSU publicul nu știe suficient de multe. Și nu ar fi exclus ca Söder să se confrunte, ca și ceilalți pretendenți la funcția de cancelar cu o ascensiune rapidă în sondaje, urmată de o scădere la fel de bruscă. În fond, după 15 ani cu Angela Merkel în fruntea executivului, așteptările germanilor sunt mai mult decât ridicate. Iar politicieni fără anvergură internațională sau măcar federală cu greu se pot ridica la nivelul unui cancelar care rămâne totuși o figură emblematică nu doar a Germaniei, dar și a Europei în ultima jumătate de secol.