Angela Merkel este supusă presiunilor din propriul partid pentru a renunța la conducta de gaze cu Rusia, după suspiciunile privind implicarea Kremlinului în otrăvirea lui Alexei Navalnîi.
Norbert Roettgen, președintele Comisiei de Externe din Parlamentul german și candidat la șefia Uniunii Creștin Democrate (CDU) în locul Angelei Merkel, a afirmat că proiectul conductei NordStream 2 trebuie oprit deoarece încheierea lui ar însemna mai degrabă o răsplată pentru Vladimir Putin, în locul pedepsirii acestuia.
„După otrăvirea lui Navalnîi, este nevoie de un răspuns puternic din partea Europei, pe care Putin să-l înțeleagă: UE ar trebui să decidă de comun acord încetarea NordStream 2”, a scris joi Roettgen pe Twitter. „Ritualurile diplomatice nu mai sunt suficiente.”
Într-un editorial, Bild, cel mai mare cotidian al Germaniei, i-a cerut de asemenea lui Merkel „să pună capăt conductei lui Putin”, afirmând că a nu acționa ar echivala cu o finanțare a viitorului atac al Kremlinului.
Merkel a declarat că testele au arătat „fără nici un echivoc” cp Navalnîi a fost otrăvit cu un agent neurotoxic numit Noviciok și a cerut guvernului rus să ofere răspunsuri.
Aceeași substanță a fost utilizată și în tentativa de asasinat din martie 2018 a fostului spion rus Serghei Skripal și a fiicei acestuia, Iulia, pe teritoriul Marii Britanii, fapt care a dus la expulzarea a 150 de diplomați ruși.
Merkel intenționează să poarte consultări cu Uniunea Europeană și cu aliații din NATO pentru a formula un răspuns în zilele următoare, însă nu a făcut nici o propunere.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că nu există „nici o bază” pentru a acuza statul rus în această afacere, adăugând că Moscova continuă să aștepte o explicație din partea Berlinului în legătură cu concluzia că Navalnîi ar fi fost otrăvit.
Peskov a adăugat că nu există nici un motiv pentru noi sancțiuni și a respins apelurile de a înceta NordStream 2 ca pe niște „declarații emoționale nefondate pe fapte concrete”.
Alexander Dobrindt, adjunctul grupului parlamentar CDU-CSU și membru al CSU, formațiunea bavareză aliată cu Merkel, a cerut noi sancțiuni UE împotriva Rusiei.
Va fi nevoie de un „răspuns comun european la acest gest”, a declarat Dobrindt, precum și de discuții „incomode și serioase” între guvernele rus și german.
Înainte ca un laborator special al forțelor armate germane să confirme otrăvirea lui Navalnîi cu Noviciok, cancelara a disociat situația NordStream 2 de atacul asupra opozantului nr. 1 al lui Putin.
Consorțiul NordStream 2 este condus de societatea rusă Gazprom. Din grup mai fac parte companiile germană Wintershall și austriacă OMW.
Consorțiul intenționează să investească 9,5 miliarde de euro în conducta de 1230 de kilometri lungime care se află foarte aproape de finalizare.
Conducta va dubla volumul de gaze pe care Rusia le va putea trimite via Marea Baltică spre Europa, ceea ce ar duce la gaze ieftine pentru economia germană.
Însă chiar dinainte de otrăvirea lui Navalnîi proiectul, deși aproape de final, se afla sub semnul întrebării.
„Unele proiecte ar putea fi blocate”, a declarat Andrei Kortunov, directorul Consiliului rus pentru Afaceri Internaționale, fondat de Kremlin. „Nu din cauza sumei de bani investite, ci pentru că Merkel ar putea înceta să mai sprijine NordStream 2.”
Operatorul conductei a declarat printr-un purtător de cuvânt că se află în căutarea unei soluții pentru încheierea celor 6% rămași, dar a refuzat să facă referire la problemele politice, notează Bloomberg.
Ralph Brinkhaus, șeful grupului parlamentar al CDU, a ridicat și el dubii, miercuri, dacă, în actualele condiții, proiectul NordStream 2 poate fi continuat:
„Va trebui să vedem în următoarele zile ce fel de răspunsuri primim și ce discuții vor avea loc. Însă, într-adevăr, problema este foarte gravă.”
Sesizând că afirmațiile sale se bat cap în cap cu poziția șefei sale privind NordStream 2, Brinkhaus a dat înapoi zicând:
„Nu am făcut o legătură directă între cazul Navalnîi și NordStream, m-am referit în general la relațiile germano-ruse și la ce consecințe ar putea exista.”
Dincolo de dezbaterea politică, Germania este îngrijorată în legătură cu necesitățile sale energetice pe termen lung, mai ales după ce și-a închis minele și centralele nucleare în tentativa de a trece la o economie mai verde.
Ministrul Economiei, Peter Altmaier și-a pus întrebarea despre cum se va putea descurca economia germană fără gazele rusești.
„Ce alternative avem dacă dorim gaz rusesc mai puțin sau deloc?”, s-a întrebat Altmaier marți, fără a se referi direct la cazul Navalnîi.
Asociația Germană de Afaceri Răsăritene, un grup industrial care sprijină relațiile economice cu Rusia, a sprijinit apelul guvernului la acțiune și a cerut ca Moscova să facă clarificări imediate privind acuzațiile ce i se aduc.
Însă a avertizat împotriva oricăror sancțiuni la adresa NordStream sau a altor măsuri economice asemănătoare.
„Cancelara a respins legarea cazului Navalnîi de orice sancțiuni împotriva NordStream 2 pentru motive întemeiate”, a declarat Andreas Metz, purtătorul de cuvânt al grupului. Sancțiuni suplimentare ar afecta „companii fără nici o implicare și poporul rus”.